În ziarele de luni citim noi dezvăluiri despre scandalul în care este implicată compania producătoare de dezinfectanți Hexi Pharma, dar și despre cum trăiesc locuitorii celei mai sărace localități din România.
Adevărul scrie despre cum este viața în cea mai săracă localitate din România, comuna teleormăneană Necşeşti: „În comuna teleormăneană Necşeşti, catalogată drept cea mai săracă localitate din România, conform ultimului studiu prezentat, în 2013, de Ministerul Dezvoltării, timpul pare că s-a oprit în loc de zeci de ani. Bătrâni fără ajutor, tineri fără nicio perspectivă, case cu WC-uri în fundul curţii, gospodării abandonate, trotuare distruse. Din cei 1.136 de locuitori cât mai numără comuna, 800 sunt pensionari şi abia îşi duc traiul de la o zi la alta, din pensiile moştenite după munca la fostul CAP. Suprafaţa arabilă a comunei însumează 4.016 de hectare, însă doar 50 de familii îşi mai lucrează pământul individual. Ceilalţi l-au dat în grijă celor două asociaţi agricole din comună. Aici statut de salariaţi au angajaţii din Primărie, 13 la număr, şi profesorii de la şcoală. Din cele aproximativ 900 de case din Necşeşti, 300 sunt părăsite. Cei care au plecat, nu s-au mai întors. În comună nu există apă curentă şi canalizare, farmacie, frizerie sau cablu TV. La singurul cabinet medical disponibil pentru cei 1.136 de locuitori, medicul vine de două ori pe săptămână. În cele trei sate componente-Necşeşti, Belciug şi Gârdeşti-sunt şapte buticuri şi două biserici. Aşa arată, pe scurt, viaţa în lumea celor mai săraci dintre români.”
HotNews.ro dezvăluie că Hexi Pharma a luat bani europeni să asigure concentrația corectă a dezinfectanților.
„În perioada 2013-2015, firma Hexi Pharma Co. SRL, care face obiectul unui dosar penal în prezent, a primit fonduri europene și de la stat de aproape 600.000 de lei (peste 130.000 de euro), în perioada 2013-2015, într-un proiect european derulat în cadrul Programului Operațional Creșterea Competitivității Economice. Prin proiect, firma urmărea să-și majoreze producția de dezinfectanți de la 17,3 tone pe lună la 21,3 tone pe lună. Conform datelor oficiale din Sistemul Unic de Management al Informației pentru fondurile europene (SMIS), firma lui Dan Alexandru Condrea trebuia să investească în total 1,5 milioane de euro pentru “dezvoltarea capacității de producție”, bani din care, până în anul 2015, a luat de la stat cei aproape 600.000 de lei-fonduri europene și de la buget. În planul de afaceri depus, în 2013, la Autoritatea de management pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (AM POSCCE), în baza căruia avea să ia banii europeni, Hexi Pharma descria activitatea curentă pe care voia să o dezvolte cu fondurile europene.Obiectivul activității SC HEXI PHARMA Co. SRL este acela de a prepara, ambala, depozita (în scopul livrării) produse antiseptice și dezinfectante (flux forme dozate lichide) și pastile clorigene (flux forme dozate solide). ”
Sub titlul „DE CE MOR ROMÂNII? ADEVĂRATELE BOMBE DIN SPITALE: 1. Consumul irațional de antibiotice, 2. Exodul medicilor, 3. Nerespectarea circuitelor intraspitalicești”, Evenimentul Zilei prezintă opinia medicilor despre cum afectează scandalul dezinfectanților pacienții: „Nicăieri în lume nu se testează concentrațiile dezinfectanților, nici de către medici, nici de către managerii de spital, ci se urmăreşte eficiența lor. În toate spitalele din România există sau ar trebui să existe epidemiologi (vom explica mai târziu de ce „ar trebui” și nu sunt) care să fie obligaţi să recolteze probe de pe secții. Primul ministru ar trebui să își concentreze atenția în acest moment pe aceste rapoarte din anii trecuți și pe rezultatul acestora. Probabil că DSP-ul a centralizat aceste rapoarte și atunci este simplu de analizat ce măsuri s-au luat și dacă ele au foste cele potrivite. Testăm noi, șoferii, cumva benzina pe care o punem în mașină, să vedem dacă are cifra octanică adecvată? Sau este important că merge maşina? Testăm noi, consumatorii, alimentele pe care le consumăm, ca să vedem ce conțin? Testăm noi, bolnavii, medicamentele pe care le înghițim, ca să vedem dacă într-adevăr conțin ceea ce scrie pe etichetă? Cu siguranţă, nu! Există instituții abilitate care sunt obligate să facă asta și care trebuie trase la răspundere când nu o fac.”
Gândul titrează „Drumul fotografului Edward din Berceni la Hollywood”: „Edward şi-a luat aparatul în cârcă şi a plecat la Hollywood. Bani? Şi-a vândut maşina, o troaşcă. Avea ceva mărunţiş, dar se băga la risc major. Portofoliu? Zero la Hollywood. Cui îi pasă de vedetele româneşti? Eşti cu ochii la mine, cititorule? Hai să-ţi spun eu cum vine treaba. Edward este dintre băieţii de Berceni. Nu i-a păsat de ziua de mâine, dar nici nu şi-a bătut joc de ea. A cântat rock prin parcuri, rebel, făcea un ban de bere pe la metrou cu chitara şi-şi tatua plăceri pe trup. Buze, tribal. O ardea cu prietenii. La extrem. Ce frică de moarte? Ce viaţă de apoi? Uite, într-o zi s-a dat cu roţile-n sus. Era la Hollywood, deja, mare şi tare.Doar de ţi se întâmplă, te apucă. Accidentul de maşină l-a făcut harcea parcea, făcut bucăţi a început să se gândească altfel la viaţă, la limitele lui. Limite? Braţele lui, de exemplu. Pe stânga are tatuată povestea Alice în ţara minunilor, pe dreapta, Vrăjitorul din Oz. Ambele ascultate în draci toată copilăria lui, pe vinil. Când pozează mari vedete, ascultă în căşti poveştile astea două. Îl fac mai puternic, îl învaţă să nu se lase, precum Dorothy, oricât de greu i-ar fi. Să ia cu el curajul leului, să aibă inima omului de fier. Şi să nu uite niciodată fantezia lui Alice din Wonderland”.
Jurnalul.ro informează că încrederea în biserică a scăzut sub 50%: „Cea mai bună părere bucureştenii o au, în ordine, despre Pompieri, Armată şi DNA. La polul opus se află Guvernul, Parlamentul şi partidele politice. Pentru prima dată de la realizarea acestor tipuri de sondaje, Biserica scade sub 50% încredere. „Evident, la nivelul întregii ţări, încrederea în Biserică este mult mai mare. A nu se confunda încrederea în Biserică şi credinţa în Dumnezeu. Cei care au răspuns fac o disociere clară între credinţă şi reprezentanţii lui Dumnezeu pe Pământ” a explicat sociologul Marius Pieleanu”.
Cotidianul adresează întrebarea: „Vom avea scandal monstru şi după Eurovision 2016?”: „A 61 ediţie a Eurovision s-a terminat, dar este posibil să avem în zilele următoare un scandal privind (cel puţin) noul regulament de jurizare. Deja sunt voci care contestă sistemul aplicat în premieră la semifinalele şi finala din acest an. Într-o primă fază au început să apară comparaţii între cum arată clasamentul oficial şi cum ar fi arătat pe vechiul sistem de jurizare. Contestatarii au ceva muniţie. Pe vechiul sistem ar fi câştigat Australia. Şi se plusează cu cazul Poloniei. La juriile de specialitate, piesa Poloniei a ocupat locul 25 (din 26), iar la televot, locul 3, Polonia terminând pe locul 8 în clasamentul general. […] După cum se poate observa, o diferenţă uriaşă între “specialişti” şi “consumatorii” de muzică. Şi trebuie să precizăm că spre deosebire de alte ţări din est, nu există comunităţi sau minorităţi poloneze (cu excepţia Germaniei şi eventual a Suediei) în statele din Europa. Deci telespectatorii au votat valoarea piesei. Şi – este şi poziţia autorului acestui articol – piesa Poloniei a fost una dintre cele mai bune din concurs, chiar dacă a avut “clasicele” (dar legale) 8 măsuri dintr-un hit de acum 40 de ani. Concret, noul sistem de jurizare nu convine “specialiştilor”, care s-au văzut clar “contestaţi” de către votul popular. Şi vocile care susţin că era mai bun fostul sistem vin tocmai din zona unor membri din juriile de specialitate. Mai mult, pe noul sistem, nu mai sunt eficiente reciprocităţile. De regulă reciprocităţile aveau la bază votul juraţilor.”
ZF scrie despre creșterea economică a României: „De la Londra, ministrul finanţelor Anca Dragu spune că România are o creştere economică sustenabilă. La polul opus, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, Banca Naţională remarcă de mai mult timp însă şi susţine că această creştere economică este peste potenţialul României. Adică este forţat consumul prin măsuri fiscale – reducerea TVA sau majorarea salariilor, importurile au revenit pe o creştere susţinută, în timp ce investiţiile cresc foarte, foarte lent. De altfel, toţi oficialii BNR care ies în public atrag atenţia asupra acestei creşteri economice prociclice, avertizând că vor urma reacţii adverse. Dacă în acest an România va avea o creştere economică ce va depăşi 4%, în 2017 va urma o încetinire, conform estimărilor FMI. […] Fondurile europene bat pasul pe loc şi în 2016, ceea ce nu va ajuta foarte mult economia. Indiferent dacă această creştere economică este sustenabilă (ministrul finanţelor) sau dopată (BNR), economia românească trebuie să se pregătească pentru o creştere a inflaţiei care ar putea să aducă majorarea dobânzilor la lei (Robor), întâi la credite.”
Wall Street publică un interviu video cu șeful CEC Bank și președintele onorific Asociației Române a Băncilor (ARB), Radu Grațian Ghetea: „Comunitatea bancară românească ar trebui să aibă o voce. Că se face prin fuziune sau prin alte metode, nu este cazul să dezbat acum. Este vorba de voința a 40 de bănci. Eu vă spun din experiență de 15 ani că președinte al ARB că asociația a fost și este respectată pentru modalitatea în care a reprezentat comunitatea bancară, dar oricât de bună ar fi comunicarea, dacă sunt două voci, la un moment dat pot apărea și falseturi”, a spus el.
GSP informează că Marius Șumudică s-a enervat extrem de tare când a aflat că Federația Română de Fotbal va trimite la FIFA și UEFA cazul său legat de pariuri și poate fi suspendat și în cupele europene: „ Am tot tăcut până acum, dar arde carnea pe mine. Eu sufăr în momentul de față. Eu am înțeles că mâine vor transmite la FIFA și UEFA decizia în cazul meu pentru a nu putea activa nici în cupele europene. Dacă ei nu apelau la FIFA și UEFA puteam sta pe bancă la meciurile din Liga Campionilor. Noi suntem mai catolici decât Papa. Pe Buffon, Calcio Poli, nu știu ce… Conte la fel a luat campionatul cu Juventus și nu s-a mai întâmplat nimic. M-au arestat direct. Nu mi-au dat cu suspendare, nu mi-au dat nimic. La prima abatere ei m-au arestat. De la primul meci din sezon voi fi suspendat 50 și ceva de zile. Nu voi putea intra în contact cu nimeni din echipă. Mi-au luat dreptul la muncă. Cum să-mi interzică mie să fac orice legat de fotbal?! Crezi că pe FIFA îi interesează de Șumudică?”
Prosport scrie despre echipa Rapid, care a început executarea silită a lui Dinu Gheorghe pentru avansurile nedecontate de 420.000 de lei: „Dinu Gheorghe este executat silit de Rapid, club care a demarat, săptămâna trecută, procedura de recuperare a celor 420.880 de lei luaţi ca avans de actualul director sportiv în 2011 şi 2012, bani nedecontaţi niciodată. ProSport a dezvăluit, acum trei săptămâni, că Dinu Gheorghe a ridicat, în patru tranşe, aproape 100.000 de euro, bani pe care nu i-a returnat şi nici justificat cu acte. Cel vizat a negat tot timpul veridicitatea informaţiei, în timp ce patronul Valerii Moraru a explicat că ar fi vorba, de fapt, de o primă de obiectiv încadrată greşit.”
Click titrează: „Vântur «s-a gătit» de 3.000 € pentru prima ieşire cu iubitul indian”: „La 4 ani şi jumătate de când s-au cunoscut şi după o iubire încâlcită ca un film de Bollywood, Iulia Vântur şi Salman Khan şi-au afişat relaţia în văzul tuturor. Vineri, în Mumbai, ei au participat la nunta actriţei Preity Zinta şi au acaparat cu totul evenimentul.”
Libertatea scrie despre Legea dării în plată, care îi face deja pe români să predea cheile caselor: „Avocata Alexandra Burada (foto) a vorbit în exclusivitate pentru Libertatea şi ne-a spus că are deja câteva zeci de cazuri de clienţi care vor să dea în plată. “Există disponibilitate din partea oamenilor să îşi recâştige viaţa, asta este sigur. Din ceea ce am discutat cu ei, marea majoritate acuză lipsa de negociere a băncilor şi ne-au spus că, indiferent de lucrurile cu care ar mai veni băncile în acest moment, sunt hotărâţi să dea în plată. Din toate cazurile care au venit la noi, foarte puţini mai sunt dispuşi să mai primească oferte de la negociere. Ei spun că traumele prin care au trecut în ultimii ani nu mai pot fi cumpărate cu nici o ofertă”, ne-a zis Burada.”
