Din ziarele de vineri, aflăm cum petreceau părinţii noştri Ziua Internaţională a Muncii, cu cât a crescut, în ultima perioadă, salariul minim, câţi turişti sunt aşteptaţi de 1 mai pe litoral, ce rol are generaţia Y în business-ul românesc, dar şi ce rol avea divizia Tudor Vladimirescu, ”unealta” cu care sovieticii au supus Armata Română.
Din ziarul Adevărul, aflăm că, în timpul defilărilor de 1 Mai, „cei mai iubiţi fii ai poporului“ şi tot alaiul de nomenclaturişti erau păziţi straşnic, pentru ca nimeni să nu atenteze la siguranţa şi la viaţa lor sau să împrăştie manifeste împotriva regimului. În ultimele decenii, 1 Mai înseamnă mare, soare, distracţie. Părinţii noştri însă aveau altă obligaţie în prima zi a lunii mai, când se serba Ziua Internaţională a Muncii: defilau pe străzi pentru cei mai iubiţi fii ai poporului. În România, ziua de 1 Mai s-a sărbătorit prima dată în anul 1890. A fost numită „Ziua Solidarităţii Oamenilor Muncii“. După anul 1945, sărbătoarea s-a politizat excesiv şi, de la pioneri la ţărani, de la muncitori la intelectuali, toţi erau scoşi în stradă la defilări. La Constanţa, spre exemplu, alaiul de muncitori şi pionieri, purtând steguleţe în mână, trecea pe Bulevardul Tomis. Tribuna oficială era instalată în faţa Sălii Sporturilor, iar la trecerea prin faţa ei, tot alaiul trebuia să salute oficialtăţile în frunte cu primul secretar al judeţului. Oamenii muncii îşi amintesc că, până la terminarea manifestaţiilor, era interzisă vânzarea de băuturi alcoolice la fostele alimentări. Spre seară, se puteau bucura de ceea ce mai rămânea din „ziua liberă“. Sistemul poliţienesc În umbra manifestanţilor stătea sistemul care veghea cu mult timp înainte ca totul să se desfăşoare fără incidente. Începând din anul 1954 şi până în 1989, în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) se găsesc ordine şi măsuri ce trebuiau luate de Securitate pentru ca nimic să nu tulbure manifestările muncitoreşti obligatorii de 1 Mai care aveau loc pe bulevardele principale din toate oraşele din ţară. Cel mai vechi ordin care datează din anul 1954, cu numărul 100, poartă semnătura gen.lt. Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne. El ordona subordonaţilor săi să ia toate măsurile ce se impuneau pentru că „agentura serviciilor de spionaj imperialiste din ţara noastră şi reacţiunea internă vor încerca în preajma zilei de 1 Mai să pună în practică planuri duşmănoase îndreptate împotriva Republicii Populare Române“. Cu mult înainte de 1 Mai, aparatul operativ al MAI care lucra cu informatorii trebuia să organizeze întâlniri cu aceştia, pe baza unor grafice. Suspecţii erau urmăriţi, iar cei asupra cărora se găsea material doveditor erau de urgenţă arestaţi. Echipele mobile din trenuri erau activate. O atenţie deosebită se acorda graniţei cu Iugoslavia, acolo de unde credeau că pot să vină duşmanii poporului.
În Evenimentul Zilei, citim despre divizia Tudor Vladimirescu, ”unealta” cu care sovieticii au supus Armata Română. Înființată din prizonieri români pe bază de voluntariat, scopul Diviziei a fost de a elimina cadrele militare ostile comuniștilor sau URSS, de a controla politic și ideologic forțele armate ale României. Instaurarea comunismului în România s-a făcut cu ajutorul principal al tancurilor sovietice, dar interfaţa, reprezentanţii politici, au fost membrii Partidului Comunist, un partid-anexă al Cominternului – Internaţionala a – III – a, controlat cu autoritate de la Moscova. Liderii PCR au fost doar beneficiarii victoriilor militare ale Uniunii Sovietice. Atacul Germaniei național-socialiste a demonstrat conducerii sovietice că nevoia de securitate, asigurarea unui cordon sanitar, care să absoarbă șocul unei eventuale lovituri venite din partea potențialilor inamici, necesită instalarea unor regimuri prietenoase în țările pe care Armata Roșie le-a ocupat. O astfel de formațiune constituită din voluntari a fost Divizia I Infanterie Tudor Vladimirescu, organizată sub atenta supraveghere a NKVD. Numele a fost inspirat de experienţa avută de Tudor Vladimirescu în timpul războiului rusoturc din 1806-1812, când a luptat în armata rusă, fiind şi decorat cu Ordinul Sfântul Gheorghe, clasa a – III – a. De asemenea, membrii diviziei considerau că liderul pandurilor luptase pentru popor împotriva acelora care-l exploatau. Aceasta a fost ajutată, printre alții, de Petre Borilă (Iorgu Dragan Rusev), Leonte Răutu (Lev Oigenstein), Dumitru Coliu (Dimităr Colev), Vasile Luca (Luka Laszlo, cel mai apropiat colaborat al Anei Pauker în Uniunea Sovietică) sau Valter Roman (Ernest Neulander). Toţi cei enumeraţi vor intra în ţară odată cu trupele sovietice şi vor sosi în Bucureşti în ziua de 31 august 1944, pe tancurile ruseşti. Înainte de înființare, soldaților și ofițerilor aflați în lagărele de prizonieri li s-au prezentat cele două soluții posibile: fie se alătură mișcării, fie vor avea de îndurat o captivitate dură în Gulag. Majoritatea covârşitoare a soldaţilor s-a raliat apelului, în proporţie de aproximativ 90%, spre deosebire de cadrele superioare, unde doar o parte dintre ofiţeri 3) s-au alăturat Diviziei. Există cel puțin două explicații posibile pentru numărul mare de soldați dispuși să intre în rândurile formațiunilor de voluntari – nu cunoşteau concret prevederile Codului de Justiţie Militară şi sancţiunile pe care le implică un asemenea gest şi nu conştientizau importanţa jurământului militar, aşa cum o resimţeau ofiţerii. Guvernul Sovietic a aprobat crearea de unităţi militare de voluntari pe data de 2 octombrie 1943.
Capital.ro scrie că mii de străini din Franţa, Germania și Marea Britanie se alătură zecilor de mii de români, care sărbătoresc 1 mai pe litoralul românesc. Nu este o cifră exagerată, ci mai degarbă „neașteptată“. „În ultimii ani, străinii săreau peste luna mai. Anul acesta, însă, lucrurile se schimbă și datorită investițiilor de milioane de euro în hoteluri“, spun reprezentanții ANT. În total, sunt așteptați aproape 60.000 de turiști, cu un plus de circa 20% față de anul trecut. Cel puțin așa arată datele hotelierilor și ale touroperatorilor. „Anul acesta, au mers mai bine și rezervările, inclusiv pe early booking. Mamaia are 50% dintre locurile disponibile pentru 1 Mai, rezervate și achitate, 80% dintre unitățile de cazare urmând să fie deschise. Deja avem unele hoteluri care sunt fully booked și nu mai primesc rezervări, precum Tomis – plin cu turiști din Marea Britanie -, IAKI sau Golden Tulip“, punctează Corina Martin, președinte Asociației Litoral – Delta Dunării (ALDD). De asemenea, potrivit acesteia, toate cluburile din Mamaia vor fi deschise. Așa că, nu doar hotelierii, ci și patronii de cluburi, baruri și restaurante vor avea de câștigat zilele acestea. Mai mult, turiștii care vor ajunge în Mamaia vor participa la evenimentele cu muzică precum Sunwaves și The Mission. Toate aceste estimări sunt făcute în contextul în care prognoza meteo nu se anunță a fi foarte generoasă, fiind estimate cel mult 20 de grade. Cu alte cuvinte, trecând peste acest aspect, turiștii au luat în calcul un buget mediu de 500 – 800 sute de lei penrtru această perioadă. „Tarifele pentru weekend-ul de 1 Mai variază între 100 de lei și 400 de lei camera. Nu au existat majorări de tarife anul acesta, poate doar în cazul hotelurilor care au fost upgradate de la două la trei sau patru stele“, mai spune Corina Martin. Cu o precizare: un loc într-un hotel de patru stele în Mamaia are un tarif mediu de 300 de lei pe noapte, în timp ce unul de trei stele nu depășește 240 de lei. Bineînțeles, există și varianta 50 – 70 lei pe noapte la unitățile de cazare din sudul litoralului. Și, dacă în această perioadă mai pot fi găsite locuri în Mamaia, Vama Veche a fost vândută integral.
În Ziarul Financiar, citim despre generaţia Y din business-ul românesc. Antreprenorii români şi-au dat seama că, pentru a obţine finanţare pentru dezvoltarea afacerii, nu este suficientă doar o idee bună de afaceri. Dialogul constant cu reprezentanţii băncilor, implicarea în dezvoltarea afacerii, dar şi externalizarea activităţilor care le-ar putea îngreuna sarcinile sunt doar câteva dintre lecţiile învăţate şi împărtăşite ieri de antreprenorii prezenţi la evenimentul ZF „Şcoala micilor antreprenori“. A venit timpul generaţiei Y (persoane născute în perioada 1980- 2000) să intre în antreprenoriat, mai ales că guvernul a pregătit o serie de programe de finanţare pentru start-up-uri ce urmează să fie lansate în următoarea perioadă. „Pe un tânăr întreprinzător îl interesează cum are acces la bani pentru dezvoltarea afacerii. Faptul că programele naţionale, cât sunt ele de limitate, nu sunt deschise încă e un mare semn de întrebare şi o nemulţumire pentru noi. Când eram ministru aveam un calendar, am zis că imediat cum obţinem bugetul dăm drumul la proceduri, să le lansăm, să le contractăm. Este o perioadă de cel puţin opt luni până ajung să primească banii“, a spus ieri Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România. El a fost, până în luna decembrie a anului trecut, ministru al IMM-urilor, Mediului de Afaceri şi Turismului. Florin Jianu a mai menţionat faptul că oamenii din instituţiile publice nu sunt încă pregătiţi pentru implementarea unor proiecte, pentru că „dacă ne gândim de la un birou că un angajator nu vrea să aibă angajaţi e greşit, nu poate, nu că nu vrea“. „Nu poţi obliga printr-o politică publică să se urmeze într-o direcţie pe care o vrei, ci trebuie să laşi piaţa să decidă. (…) Dintr-un total de peste 19.000 de SRL-D-uri înfiinţate, s-au închis puţin peste 400. Rata este foarte bună şi arată că întreprinzătorul român începe o firmă serios. Nu trebuie să ne luăm după moda americană, care zice că trebuie să dai familent de 100 de ori ca să înveţi antreprenoriat“, a mai spus Florin Jianu. Pe de altă parte, Anca Laura Ionescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediul de Afaceri, a spus că în următoarea perioadă se vor lansa programele de finanţare pentru IMM-uri, iar ministrul va organiza în această vară un forum de business, în cadrul căruia primele 100 de IMM-uri înscrise vor beneficia de participare gratuită. „În plus, a fost aprobată legea business angels, iar legea incubatoarelor de afaceri este pe ultima sută de metri, deci în câteva săptămâni credem ca va fi gata de aplicare“, a mai spus Anca Laura Ionescu. Tot mai multe companii se uită către nişa de piaţă formată de IMM-uri pentru a-şi creşte businessul, mizând pe dorinţa antreprenorilor de a scăpa de „bătaia de cap“ dată de activităţile care nu reprezintă „core business“ pentru ei. Totuşi, există o serie de prejudecăţi în externalizarea unor activităţi din IMM-uri, spun oamenii din business.
În Gândul.info, citim despre majorarea salariului minim, burse pentru medici rezidenţi şi venituri mai mari pentru profesorii debutanţi şi pentru o parte din personalul din sănătate sunt realizările Guvernului Victor Ponta în trei ani. În continuare, rămâne, însă, o discrepanţă mare între salariile angajaţilor din administraţia publică şi ale celor din sănătate sau învăţământ. În urmă cu aproape cinci ani, bugetarii primeau cea mai mare lovitură: reducerea salariilor cu 25%. Acestea au fost reîntregite doi ani mai târziu, în timpul guvernării Ponta, însă în baza unei decizii pregătite de Guvernul PDL. Totodată, Guvernul a plătit, din 2012 şi până în 2014, aproximativ 900 de milioane de lei drept restanţe salariale bugetarilor cărora le-au fost reduse salariile în 2010 şi care apoi şi-au câştigat drepturile în instanţă. Majorările de pensii şi salarii în timpul Guvernării Ponta, majoritatea în anul electoral 2014, au fost de „dreptate socială”, a afirmat la începutul acestui an premierul. De altfel, „dreptate socială” a fost sintagma foarte des folosită de Victor Ponta în discursurile electorale din ultimii ani. “2014 a fost anul în care am luat multe măsuri de dreptate socială, că le-au spus alţii “pomeni electorale”, sunt proşti că le-au spus aşa! Sunt, pur şi simplu, lucruri necesare. Pensiiile, alocaţiile, indemnizaţiile nu sunt pomeni, ci sunt lucururi de dreptate socială, de care oamenii în această ţară au nevoie”, declara Victor Ponta în 18 februarie cu prilejul prezentării proiectelor de lege privind Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală.
Prosport.ro scrie despre jucătorii pe seama cărora se poate pune declinul echipei de fotbal Steaua din această etapă. Înfrângerea de pe Naţional Arena, 0-1 cu ASA Tg. Mureş, a fost doar ultima dintr-o serie de meciuri slabe pe care campioana în exerciţiu le-a făcut în acest retur. Venit într-un moment cum nu se poate mai prost pentru echipa lui Gâlcă, meciul pierdut a trimis echipa lui Liviu Ciobotariu pe primul loc în Liga 1 şi are şanse mari să priveze Steaua de un trofeu pe care în iarnă îi era aproape gravat numele. Cauzele prestaţiilor proaste ale Stelei au fost analizate, în 2015, de mulţi dintre specialiştii angajaţi de posturile TV. Au fost indicate multiple motive, începând de la slăbirea echipei după transferurile lui Szukala, Sânmărtean şi Keşeru, trecând prin implicarea lui Gigi Becali în treburile interne şi terminând cu influenţe exterioare date de posibila schimbare de antrenor. Chiar şi aşa, înaintea meciului direct cu ASA Tg. Mureş mai toţi oamenii din fotbalul românesc indicau Steaua lui Gâlcă drept echipa cu jucători de o valoare mai mare. În aceste condiţii, concluzia firească este că Steaua a fost ”trădată” de evoluţiile jucătorilor ei importanţi, cei de la care suporterii aşteptau o rezolvare, în vestiar sau pe teren, atunci când echipa trecea prin momente grele. Dezamăgirea suporterilor este legată de fotbaliştii cu pretenţii, aşa cum sunt Cristian Tănase şi Alexandru Chipciu, dar şi de cei cu prestaţii tot mai slabe în ultima vreme, aşa cum s-a întâmplat cu Adi Popa, Alexandru Bourceanu sau George Ţucudean.
