În ziarele de vineri, aflăm cum văd consultanții fiscali propunerea Guvernului despre plafonul antifraudă de 300 lei, că oamenii de afaceri dispuși să finanțeze campaniile electorale dau socoteală în fața legii, dar și cum își calculează femeile momentul în care vor deveni mămici. Citim, de asemenea și despre propunerea Guvernului de a avea cele mai mici taxe din Europa, dar și că ANAF se pregătește să scoată la vânzare GRIVCO, Intact Media și trustul Antena.
Ziarul Adevărul ne prezintă opinia consultanților fiscali în legătură cu plafonul antifraudă de 300 de lei, propus de Guvern. Astfel, aceștia consideră că acest plafon e o „dezlegare la mica evaziune”. Introducerea unui plafon de 300 de lei, sumă depistată ca plus sau minus în gestiune, până la care activitatea firmei controlate să nu mai fie suspendată este interpretată de consultanţii fiscali ca o liberalizare a micii evaziuni. Specialiştii contactaţi de „Weekend Adevărul“ au arătat că soluţia de evitare a exceselor şi abuzurilor trebuie găsită punctual, firmă cu firmă, nu printr-un şablon, iar o eventuală barieră ar putea fi stabilită ca procent din vânzări, nu ca sumă fixă. „În principiu, sunt de acord că dacă o firmă nu dă bon trebuie închisă chiar şi numai pentru doi lei în plus sau în minus depistaţi în gestiune. Dar trebuie văzută esenţa, controlorii trebuie să observe dacă acel plus sau minus vine dintr-o eroare, dintr-un bacşiş «uitat» în sertar sau dintr-un act intenţionat de evaziune. Adică să se delimiteze frauda de eroare. Celui controlat trebuie să i se dea şansa să demonstreze că a fost o eroare, iar normativele trebuie să reglementeze cum să se facă o astfel de demonstrare“, ne-a declarat consultantul fiscal Gabriel Sincu, directorul executiv al companiei Ernst&Young. Șeful Fiscului, Gelu Ştefan Diaconu a anunţat legiferarea bacşişului Guvernul a analizat joi, în primă lectură, un proiect normativ prin care încearcă să relaxeze relaţiile dintre contribuabili şi controlorii fiscali, introducând un plafon sub care firma depistată cu nereguli să nu mai poată fi sancţionată şi cu suspendarea activităţii, ci numai cu amendă.
Din Evenimentul Zilei aflăm că un sistem de finanţare care nu funcţionează decât pe hârtie i-a adus atât pe politicieni cât și pe oamenii de afaceri dispuși să plătească campanii electorale, în fața legii. Printre politicienii care au avut probleme penale cu banii pentru partid se află și fostul premier Adrian Năstase, condamnat în cazul „Trofeul calității”. Un alt exemplu este cel al fostului ministru Gabriel Sandu, cercetat în „Microsoft”, care a reclamat de mai multe ori că trebuia să plătească PDL cinci milioane de euro. Ultimul caz de acest gen s-a consumat ieri la Curtea de Apel București unde finanțatorul și negociatorul unei „sponsorizări” ilegale au fost condamnați cu executare. Cei doi sunt Ioan Niculae, cunoscut drept „regele Agriculturii” și Gheorghe Bunea Stancu, fostul președinte al CJ Brăila. În timp ce Niculae încerca să explice magistraților că nu a dat niciodată bani pentru posturi în Guvern, cel care se visa președinte în 2009, Mircea Geoană își lansa programul noului partid la Parlament. Oficial, Ioan Niculae nu apare ca sponsor al PSD, în 2009. Cu toate acestea, procurorii DNA au demonstrat că cel puțin 150.000 de euro au ajuns în conturile partidului prin intermediul unui contract fals către Insomar, fosta firmă de sondaje publice controlată dar neasumată de Sorin Ovidiu Vîntu. Miliardarul Niculae a primit 2 ani și jumătate de închisoare, Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat la 3 ani închisoare, Gheorghe Teodorescu și Viorel Bărac au fost condamnați la 2 ani și jumătate de închisoare, toate pedepse cu executare.
Capital.ro ne informează că pe masa deputaților din Comisia de Transporturi se află un proiect de lege care, dacă va deveni act normativ, va crea un nou monopol în piețele financiare din România. Proprietarii de service-uri, principalii susținători ai acestui proiect, propun înființarea unui organism care să preia activitatea de evaluare a daunelor auto de la companiile de asigurare, de la brokeri și de la asociațiile profesionale deja existente pe piață. O consecință certă a înființării acestui organism ar fi creșterea primelor de asigurare. Potrivit propunerii, activitatea de constatare și evaluare a daunelor din accidente auto ar putea deveni monopol, pe un sistem asemănător cu modul de funcționare al Corpului Experților Contabili din România sau al Uniunii Naționale a Notarilor Publici. Inițiativa, susținută public de câteva asociații ale transportatorilor și proprietarilor de service-uri auto propune înființarea Corpului Experților și Evaluatorilor Tehnici din România (CEETAR), organism care ar urma să fie singura entitate din România autorizată să constate și să evalueze daunele din accidente auto. În prezent, această activitate este realizată de angajați ai societăților de asigurare, dar și de brokeri independenți, specializați mai ales în regularizarea daunelor transfrontaliere, în baza sistemului Carte Verde.
Din Wall Street aflăm că multe femei își calculează foarte precis momentul în care să conceapă un copil, în principal din cauza constrângerilor financiare sau a celor de la locul de muncă. Acest fenomen nu doar că are un impact demografic profund, dar scade și nivelul de fericire al unei societăți. Wall-street.ro a calculat costurile medii pe care nașterea și creșterea unui copil timp de un an le implică asupra unei familii. Practic, avem cheltuieli fixe lunare de 852 lei în primele 6 luni și 617 lei în următoarele 6 luni pentru produse consumabile, la care se adaugă un total de 2.140 lei pentru produse necesare copilului, dar care sunt cumpărate o singură data, și cheltuielile din timpul sarcinii și de la naștere la o clinică de stat, de 4.240 lei. În 15 luni, o familie cheltuiește 15.092 lei pentru un copil. În primul an, însă, investiția minima (doar strictul necesar) într-un copil este de 10.854 lei (consumabile lunare și produse de durată cumpărate o singură data).
Gândul.info ne prezintă un interviu cu preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, care sustine că este o „strategie greşită” din partea Guvernului să susţină că vrea să aibă cele mai mici taxe din Europa, amintind că doar paradisurile fiscale sunt caracterizate de asemenea avantaje. El avertizat că, în cazul reducerii TVA, trebuie „cântărit de mai multe ori, şi tăiat o dată”. Altfel, riscăm să ajungem la deficitul bugetar din 2010: „Conform calculelor noastre, dacă acest Cod Fiscal se aplică aşa şi cheltuielile se fac în mod normal fără să avem ajustări pe partea de cheltuieli bugetare, avem risc foarte mare să vedem deficitul bugetar de peste 3% la anul, iar acel MTO care ar trebui să stea la 1%, în orizontul anului 2018-2019, ar ajunge la peste 5%, nivel pe care l-am avut în 2010”, a prognozat Ionuţ Dumitru.
Hotnews ne informează că ANAF se pregătește să scoată la vânzare proprietățile unde funcționează companiile GRIVCO, Intact Media Group și televiziunile Antena 3, Antena 1. Astfel, ANAF a început procesul de selecție al evaluatorilor și pregătește scoaterea la vânzare a proprietăților confiscate în dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat, în august 2014, la zece ani de închisoare pentru fapte de corupție, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. Acțiunea de evaluare este realizată în cadrul Secretariatului General al Guvernului și ar putea dură puțin peste o luna, au mai precizat sursele Hotnews.ro. Potrivit acestora, Dan Voiculescu se interesează din închisoare dacă imobilele confiscate de stat au fost evaluate după trecerea lor în proprietatea statului și la ce sumă. Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro că Dan Voiculescu s-a rfi interesat recent, printr-o scrisoare trimisă ANAF, cât a recuperat statul din prejudiciul de 60 de milioane de euro și ce bunuri a identificat statul în acțiunea de recuperare a prejudiciului. În aceeași scrisoare, Voiculescu întreabă dacă bunurile deja confiscate și intrate în proprietatea statului au fost evaluate și la ce sumă.
În Prosport aflăm că Steaua FCSB s-a calificat, joi seara, în finala Cupei României, după ce a trecut cu 3-1 de Petrolul. În prima manşă, s-a înregistrat doar un rezultat de egalitate (1-1). Popa, Iancu şi Tănase au marcat golurile echipei campioane, în timp ce Ipsa a semnat singura reuşită a oaspeţilor. După un 1-1 obţinut chinuit de echipa lui Gâlcă în tur, meciul Steaua – Petrolul promitea o încleştare interesantă în ultima partidă din semifinalele Cupei României. Dar realitatea nu corespunde întotdeauna aşteptărilor şi cei 14.000 de spectatori care au venit joi seara pe Naţional Arena văzut un joc modest, chiar dacă golurile au fost destule.
