În ziarele de marți, citim despre legea alegerilor locale, scandalul declanșat de declarațiile lui Ion Iliescu care amintește despre cazul Severin, industria românească de retail, comisioanele percepute pentru tranzacţiile cu carduri care nu afişează valoarea taxelor în cazul retragerilor de la bancomatul altei bănci decât banca emitentă a cardului, dar și despre proiectul de lege care propune revenirea la denumirea de „ţigani” pentru persoanele de etnie romă.
Din ziarul Adevărul, marți, aflăm că Puterea şi Opoziţia au votat o nouă lege a alegerilor locale care încurajează mai degrabă absenteismul decât prezenţa la vot. Explicaţia este simplă: legea avantajează primarii în funcţie, iar majoritatea aleşilor locali sunt liberali sau social-democraţi. Legea alegerilor locale, adoptată în urmă cu o săptămână de Senat, care prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin şi alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene indirect, de către consilieri, a fost acoperită mediatic de consultările de la Cotroceni purtate între Klaus Iohannis şi partidele politice. În spatele acestei legi, ce oferă aleşilor locali o foarte scăzută legitimitate politică, se ascunde, de fapt, un acord meschin între PSD şi PNL. Legea a fost adoptată în urmă cu o săptămână de Senat cu 114 voturi „pentru“, trei voturi „împotrivă“ şi doar patru abţineri, o majoritate covârşitoare ce aminiteşte de USL. Un USL recuplat pentru o zi. De ce a votat PNL o astfel de lege, în codiţiile în care a susţinut vehement că cea mai bună soluţie pentru alegerea primarilor şi a şefilor de CJ este votul în două tururi de scrutin? Explicaţiile liberalilor pendulează între argumente ridicole şi jumătăţi de adevăr. Liderul senatorilor PNL, Ion Popa, explică: „La Comisia de Cod Electoral s-a aprobat pachetul de legi electorale prin consens. Noi am depus amendamente în plenul Senatului referitoare la legea alegerilor locale, însă au picat la vot “. Într-adevăr, liberalii, prin Sebastian Grapă, au depus un amendament în plenul Senatului, în care au cerut alegerea primarilor în două tururi de scrutin precum şi alegerea directă a preşedinţilor de consilii judeţene. Însă amendamentul a fost doar un exerciţiu de imagine. Chiar dacă nu au majoritate în Senat, liberalii puteau să se abţină de la vot sau să voteze împotrivă, lucru care nu s-a întâmplat. Ba din contră, au votat în masă. „Legea a trecut în totalitate, repet, pentru că am avut consens în Comisia de Cod Electoral“, insistă Ion Popa. Acest cuvânt, „consens“, reprezintă, de fapt, înţelegerea politică dintre PNL şi PSD. Noua lege electorală se mulează perfect pe interesle politicianiste ale celor două mari partide. Să luăm mai întâi cazul PSD. Social-democraţii au cei mai mulţi aleşi locali, după ce au racolat, în toamnă, prin ordonanţa traseismului, peste 400 de primari şi alte câteva sute de consilieri locali şi judeţeni. Experienţa politică de arată că alegerile într-un singur tur de scrutin avantajează primarii în funcţie, care pot mobiliza mult mai uşor alegătorii în favoarea lor, din simplul motiv că nu trebuie să treacă de pragul de 50%, ci pot fi aleşi doar cu un vot mai mult decât adversarul. De partea cealaltă, PNL a apelat la mesajul cu dublă măsură: în public a pledat pentru votul în două tururi, în schimb, în Comisia de Cod Electoral, a căzut la pace cu PSD. „Ar fi mai multe motive pentru care am votat această lege. În primul rând, se pare că au fost nişte negocieri şi s-a ajuns la un compromis. Ştiţi cum e într-o negociere, îţi dau asta, îmi dai cealaltă. Nu aş vrea să insist“, a spus, pentru „Adevărul“, senatorul PNL Dumitru Oprea.
Din Evenimentul Zilei aflăm că scandalul declanșat de declarațiile lui Iliescu amintește de un caz care privea tot servicii secrete. În 1997, la 43 de ani, Adrian Severin făcea o declarație explozivă în cadrul unui interviu: România are politicieni spioni pentru guverne străine, că directorii de ziare sunt plătiți de servicii secrete și că șefi ai campaniilor anticorupție au un trecut dubios. Severin, care ocupa atunci funcția de ministru de Externe, arăta, într- un interviu pentru cotidianul „Azi”, că a văzut o serie de documente secrete din care rezultă fără dubiu că doi sau trei directori de ziare erau agenți ai unor servicii străine. „După cum am văzut cu ochii mei, probe indiscutabile atestând că vreo doi-trei directori ai unor cotidiane de mare tiraj sunt agenți ai unor servicii străine. Că vreo doi șefi de partid celebri, și chiar prețuiți, sunt și ei agenți străini bine finanțați din afară, că vreo câțiva mari lupătători pentru drepturile omului sunt foști informatori ai Securității. Că vreo câțiva mari combatanți anticorupție au făcut mari matrapazlâcuri și acum sunt șantajați de unii și de alții, executând ordinele șantajiștilor fără crâcnire, m-am simțit,paradoxal, mai liniștit”, își încheia Severin acuzațiile. Declarațiile acestuia au fost luate în râs, directorii de gazete de atunci i-au cerut să publice numele celor vizați, lucru care nu s-a întâmplat niciodată. Reamintim că luni fostul președinte Ion Iliescu a susținut, într-o postare pe blog, că declarațiile date presei străine potrivit cărora România ar fi găzduit o închisoare a CIA ar fi fost răstălmăcite.
În Capital.ro citim despre industria românească de retail, din ultimii ani. Despre piața autohtonă de retail se spunea că va atinge anii de boom din 2008 abia în 2015. Doar că expasiunea lanțurilor de magazine a luat-o înaintea estimărilor analiștilor din piață: este suficient să aruncăm o privire peste proiectele dezvoltate de companii anul trecut ca să ne convingem de acest lucru. Numai în 2014, marii comercianți de produse alimentare și non-food au deschis peste 260 de unități noi și cam tot atâtea inaugurări sunt planificate pentru 2015. „Retailul românesc merge spre maturizare. Acum încep să apară diferențierile căci, dacă înainte găseai câte un singur magazin ici și colo, acum concurența se accentuează, iar cumpărătorii au posibilitatea să aleaga mai nuanțat, în special în orașele mari“, oferă un răspuns scurt Călin Costinaș, vicepreședinte PROFI Rom Food. Și, pentru că în România suntem încă mult sub ponderea europeană, în ce privește viitorul, acesta estimează „o creștere a retailului modern, pe măsură ce cresc criteriile de exigență ale clienților“. „La această tendință vor contribui și măsurile de scădere a TVA-ului, precum și lupta împotriva comerțului nefiscalizat“, subliniază Costinaș. La care se adaugă, obligatoriu, sumele mari pe care companiile le-au plănuit deja, ca parte a unui program de dezvoltare pe termen lung. Între retailerii care vor fi activi anul acesta ies în evindență Kaufland, Mega Image, Profi, Lidl, Carrefour, Auchan și Dedeman. Dacă ne uităm la cifre, comerțul cu amănuntul (fără mașini și motociclete), a crescut cu 7% în 2014, față de anul anterior (ca serie brută), pe fondul avansului consemnat de vânzările de produse nealimentare cu 10,6%, vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 7,5% şi al comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, cu 0,3%, potrivit Institutului Național de Statistică. Această nouă realitate a pieței confirmă așteptările pe care le aveau comercianții încă de acum doi ani și pregătește terenul pentru noile proiecte. „În 2015, până în momentul de față, Mega Image a deschis cinci magazine (trei în București și două în Ilfov). Strategia noastră de expansiune se bazează pe apropierea magazinelor noastre de toate cartierele Capitalei și nu numai. Evident, obiectivele planului de extindere – care continuă și anul acesta -, se referă la zonele în care nu suntem încă prezenți sau foarte bine reprezentați“, spun reprezentanții Mega Image. Cu o precizare: grupul belgian Delhaize, proprietarul Mega Image, a avut în 2014 o strategie clară pentru extindere: în total au fost deschise 114 magazine, ajungând la o rețea de 410 unități.
Din Ziarul Financiar aflăm că băncile, deși sunt obligate de luna trecută să afişeze pe ecranele ATM-urilor mesaje privind comisioanele percepute pentru tranzacţiile cu carduri, nu afişează valoarea taxelor în cazul retragerilor de la bancomatul altei bănci decât banca emitentă a cardului. Dacă şi cardul şi ATM-ul sunt ale aceleiaşi bănci, pe ecran apare doar valoarea procentuală a comisionului, nu şi suma exactă cu care este taxat clientul. „Tranzacţia dumneavoastră va fi comisionată conform condiţiilor din contractul încheiat cu banca emitentă“, este mesajul care apare pe ecranele ATM-urilor în cazul retragerilor de numerar de la bancomatul unei bănci diferite faţă de cea emitentă a cardului. La ATM-urile proprii, băncile afişează nivelul comisionului ca procent, suma exactă fiind afişată doar în cazul tranzacţiilor cu comision zero (de cele mai multe ori fiind vorba de carduri de salarii), în condiţiile în care valoarea este aceeaşi indiferent de sumă. Ziarul Financiar a verificat mesajele afişate de cinci dintre cele mai mari bănci din sistem: BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC şi Raiffeisen, pentru a vedea dacă pe ecranele bancomatelor este afişată valoarea nominală a oricărei tranzacţii cu cardul. Cele cinci bănci deţin şi cele mai mari reţele de ATM-uri. Proiectul de ordin al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) prin care era introdusă obligativitatea afişării comisioanelor pe ecranele ATM-urilor a generat proteste din partea bancherilor, care susţineau că este dificil de implementat şi va presupune costuri mari care în final se vor răsfrânge asupra consumatorului. „Pe ecranul terminalelor ATM vor fi înscrise toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei în sumă exactă pentru a da consumatorilor posibilitatea de a renunţa la efectuarea acesteia“, prevedea proiectul de ordin iniţial al ANPC, care făcea referire nu doar la eliberarea de numerar, ci şi la transferul din cont, plăţile de facturi sau alte servicii solicitate. Protecţia Consumatorilor a cerut mai multă transparenţă din partea băncilor, care au avut la dispoziţie o perioadă de graţie de o lună de la implementarea proiectului pentru a-şi pregăti şi modifica sistemele informatice. Ordinul ANPC fusese publicat iniţial în vara anului 2014, însă bancherii s-au plâns că implementarea acestuia este costisitoare.
În Wall Street citim despre reprezentanții fondului american de hedging Elliott Associates, principalul acționar al Fondul Proprietatea (FP), care dau frisoane britanicilor. Miercuri, în aceeași zi cu listarea FP la Londra, oamenii lui Paul Elliott Sînger vor încerca să se impună ședința acționarilor Alliance Trust, compania care operează cel mai mare trust de investiții britanic, miză fiind chiar job-ul CEO-ului Katherine Garrett-Cox a cea care conduce compania de opt ani. Într-un articol intitulat ”Listarea unui trust românesc va dezvălui stilul de management al Elliott Advisors”, publicația Financial Times anunța listarea Fondul Proprietatea pe Bursă din Londra la mijlocul acestei săptămâni. Britanicii se așteaptă că transferul la Londra al FP să clarifice mai bine metodele de management ale Elliott, unul dintre cele mai puternice fonduri de hedging de pe Wall-Street, în prezent acționar și în cadrul Fondul Proprietatea cu o participație de 17% (aproape 20% din drepturile de vot). Elliott a fost anul trecut de acord cu prelungirea mandatului de administrare al Fondul Proprietatea de către Franklin Templeton, semnând un contract pe care britanicii îl consideră aneobisnuit” având în vedere clauza potrivit căreia Templeton va încasă comisioane suplimentare pentru orice distribuție de cash pe care FP o va face către acționari. ”Este ceva ce nu am mai văzut până acum. Este o structură interesantă”, a menționat un broker citat de FT.
În Gândul.info citim despre proiectul de lege prin care deputatul Bogdan Diaconu propune revenirea la denumirea de „ţigani” pentru persoanele de etnie romă. Acest proiect a fost catalogat drept “inoportun” de Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În plus, Gelu Duminică, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, a precizat că, în opinia sa, ideea lui Diaconu este doar o “strategie” de atragere de capital politic. “În general, dacă cineva vrea să-şi facă puţină campanie, mai ales din punct de vedere politic, începe să se lege de grupurile care sunt nepopulare în România”, a declarat Duminică pentru gândul. “Ce putem să zicem? Cam atât îl duce mintea! (…) A scoate de la naftalină aceleaşi idei care există din 1990 şi care de fiecare dată au fost sortite eşecului, înseamnă cel puţin că nu ai pic de originalitate. În rest, din punctul meu de vedere, despre idioţi, numai de bine!”, a adăugat el. Proiectul de lege privind revenirea la denumirea de „ţigani” pentru persoanele de etnie romă, pe care deputatul şi liderul Partidului România Unită (PRU) Bogdan Diaconu intenţionează să-l depună la Parlament, a provocat un val de comentarii în mediul online. Asta pentru că, înainte de toate, Diaconu l-a pus în „dezbatere publică” pe pagina sa de Facebook. Vehementă a fost însă şi reacţia preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, care a catalogat ideea deputatului PRU ca fiind una „inoportună” şi menită doar să atragă capital politic. „Denumirea de rom este cea mai potrivită şi nu aceasta este problema de fond cu privire la situaţia comunităţii rome şi la relaţiile interetnice dintre romi şi majoritari, respectiv alte comunităţi”, a declarat Csaba Asztalos pentru gândul. „Nu acesta este elementul cheie în ce priveşte comunitatea romă sau relaţiile interetnice. Aceasta este o falsă problemă! E adevărat, se poate câştiga capital politic, pentru că dacă am măsura prin studii sociologice, majoritatea celor intervievaţi ar fi de acord cu parlamentarul… Dar ar fi bine să se aplece asupra problemelor reale care există în comunităţile vulnerabile”, a adăugat preşedintele CNCD.
În Prosport citim despre meciul de box dintre Floyd Mayweather (37 de ani) şi Manny Pacquiao (36 de ani), care va avea loc sâmbătă noaptea, în Vegas. ProSport a evaluat şansele celor doi şi a rezultat un avantaj în favoarea americanului, din următoarele motive: Floyd este neînvins la profesionişti într-o carieră care a adunat 47 de meciuri; Este mai înalt (1,73 m) şi are alonja superioară (1,83 m); Mayweather şi-a început cariera la profesionişti la categoria pană (57 kg), urcând treaptă cu treaptă până la semimijlocie (66 kg); Floyd este cel puţin la fel de rapid ca filipinezul; Americanul are o defensivă incredibilă.
