Spa-uri de cinci stele, întinse pe mii de metri pătrați, și ruine cu aspect apocaliptic. Acestea sunt imaginile contrastante din sudul litoralului românesc. Pe de o parte s-a investit, pe de alta hotelurile au fost părăsite. Autoritățile locale au încercat să rezolve ceva, dar nu au reușit. De exemplu, fostul primar, controversatul Claudiu Tusac, tras acum pe dreapta de propriul partid, PSD, a încercat să introducă o taxă pe paragină.
De ani de zile, specialiștii din turism spun că sudul litoralului are o mare problemă, și anume faptul că o localitate cu circa 40.000 de locuitori, Mangalia, trebuie să susțină șase stațiuni. Afirmă acest lucru, de mult, Corina Martin, președintele Asociației Litoral-Delta Dunării, care oferă și contraexemplul Constanței, unde un oraș de sute de mii de locuitori susține o singură stațiune, Mamaia.
Discursul a fost preluat acum și de primarul din Mangalia, Cristian Radu. Soluția găsită de el: să fie ajutat de stat. ”Municipiul Mangalia, cu o poulaţie de 44 de mii de locuitori, nu poate administra singur cele şase staţiuni din sudul litoralului. De aceea, am cerut permanent sprijinul Executivului pentru că vorbim de staţiuni turistice de interes naţional. Există două aspecte distincte: domeniul public, de care răspunde Primăria, şi domeniul privat, respectiv diversele hoteluri, restaurante şi alte active ale operatorilor din turism. Dacă plajele sunt la un anumit minister, Herghelia la un alt minister, iar administraţia locală nu poate interveni, atunci avem probleme. Trebuie să ne întâlnim periodic, să discutăm o strategie pe termen mediu şi lung”, a explicat primarul Radu Cristian, prezent la acţiunile de promovare a zonei de sud a litoralului, organizate de către Asociaţia Litoral – Delta Dunării sub deviza „Litoralul verde. Infotrip ANAT”.
Poziţia primarului Mangaliei a fost susţinută şi de reprezentanţii ANAT. Consecventă în declarații, vicepreşedinta ANAT, Corina Martin, l-a susținut. ”Primarul Mangaliei nu are cum, dintr-un buget local care provine de la 40 de mii de locuitori, să întreţină singur şase staţiuni pe care tot statul le numeşte de interes turistic naţional, dar nu acordă facilităţi în acest sens. În tot restul ţării veţi vedea că un Consiliu Local administrează maximum două staţiuni”, a precizat Corina Martin.
Miraculosul nămol de turbă, neexploatat
Pe parcursul discuţiilor s-a reiterat ideea că există un mare potenţial de a readuce sezonul estival la 5 luni pe an. „Avem resurse naturale care nu sunt exploatate. În Balta Mangalia există nămolul de turbă cu proprietăţi terapeutice miraculoase, care ar putea fi extras şi folosit în acest scop, izvoare sulfuroase care nu sunt folosite decât într-o mică măsură. Aşteptăm implicarea agenţilor economici, dar şi intervenţia statului, pentru că în ceea ce constituie atracţie turistică în staţiuni trebuie să se implice autorităţile centrale”, a precizat Linica Stan, preşedintele THR Marea Neagră. În cadrul întâlnirii dintre reprezentanţii ANAT, agenţi economici şi autorităţile locale s-a pus accent şi pe continuarea programelor guvernamentale privind infrastructura în toate staţiunile, cu menţiunea că, în acelaşi timp, trebuie lansat cadrul legislativ pentru soluţionarea problemei hotelurilor abandonate.
„În ceea ce ne priveşte, Primăria Mangalia a atras fonduri europene de aproximativ 11 milioane de euro pentru reabilitarea şi modernizarea falezelor Mangalia-Saturn şi Jupiter-Neptun. Lucrările vor începe în septembrie şi vor fi gata până la începutul următorului sezon estival. Obiectivul nostru în această privinţă este să realizăm, cu bani europeni, nouă kilometri de faleză pietonală, de la Mangalia până la Olimp”, a mai spus edilul Radu Cristian.
