Statul român ar putea fi obligat să plătească unei firme din Italia despăgubiri de 327 milioane euro pentru acuzația că autoritățile din Brăila, Galați și Constanța nu și-au respectat obligațiile asumate prin contractele de concesionare a unor terenuri.
La aceste despăgubiri ar putea să se adauge alte sute de milioane de euro, pentru că firma italiană cere și plata unor prejudicii pentru efectuarea unor cheltuieli cu proiectele și studiile pentru obiectivele pe care voia să le construiască, ansambluri rezidențiale, dar și un aeroport la Galați–Brăila.
Litigiu extrem de costisitor
Pe data de 11 martie 2015, la Ministerul Finanțelor a fost primită o notificare de arbitraj din partea societății Fin.CO.GE.RO S.p.a. din Italia împotriva României. Acest litigiu a fost generat de faptul că primarii și președinții de consilii județene nu prea țin cont de faptul că România este parte a unor acorduri bilaterale încheiate pentru garantarea reciprocă a investițiilor. Odată aleși în funcții, țin să își impună propria viziune despre proiectele demarate, că sunt bune sau nu, fără să ia în calcul obligațiile pe care și le-au asumat instituțiile prin documentele semnate de predecesorii lor. „Acest diferend își are izvorul în trei contracte de concesiune încheiate de firma italiană, două cu municipalitatea din Constanța și unul cu Primăria Brăila, precum și un acord de program pentru realizarea unui aeroport internațional și pentru dezvoltarea infrastructurală, industrială, comercială și în materie de locuințe între municipalitățile din Brăila și Galați și Fin.CO.GE.RO S.p.a”, se arată într-un răspuns primit de „România liberă“ de la Ministerul Finanțelor.
Concret, reprezentanții firmei din Italia acuză că „autoritățile locale din Constanța și Brăila nu și-au îndeplinit obligațiile ce decurg din contractele de concesiune, fapt ce a determinat imposibilitatea Fin.CO.GE.RO de a duce la bun sfârșit proiectele de construcții sau au generat întârzieri ce au prejudiciat societatea italiană”.
Altă acuzație vizează „autoritățile locale din Brăila și Galați, care au refuzat, în mod nejustificat, îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordul cu privire la construirea aeroportului și a infrastructurii aferente după ce societatea a realizat demersuri și a suportat cheltuieli pentru realizarea proiectului aeroportului”.
Acord pentru construirea aeroportului
Aeroportul de la Galați–Brăila nu este o balivernă. Era trecut și în lista proiectelor strategice pe termen lung ale Guvernului Boc, din 2012. Inițiativa Fin.CO.GE.RO a apărut în 2003, pe fondul unei tendințe de creștere a legăturilor între mediile de afaceri din zona Galați-Brăila și cele din Regiunea Siracuza, din Italia. Oamenii de afaceri italieni deschiseseră o colaborare între Camera de Comerţ și Industrie din Galaţi şi cea din Siracuza. Au fost vizite reciproce și așa s-a ajuns și la proiecte.
În 2003, la inițiativa firmei Fin.CO.GE.RO, primarii din Galați și Brăila, respectiv Dumitru Nicolae și Anton Lungu, președintele CJ Galați, Lilion Gogoncea și cel al CJ Brăila, Aurel Simionescu, au încheiat un acord pentru construirea unui aeroport cargo și pentru curse de pasageri, în zona comunei Vădeni, între cele două orașe. Aeroportul urma să fie construit pe terenul Galațiului, respectiv pe o suprafață de teren din cele 1.000 ha de pe teritoriul județului Brăila, care fuseseră transferate de Guvernul Năstase în proprietatea Municipiului Galați. Transferul celor 1.000 ha avea ca obiectiv construirea unei zone metropolitane care să unească Galațiul și Brăila, aflate la distanță de 14 km unul de celălalt. Proiectul aeroportului era binevenit, pentru că zona Galați-Brăila, cu aproximativ 600.000 de locuitori, este a doua aglomerare urbană a țării. Proiectul în zona metropolitană era mai vast, viza investiții în aeroport, într-o zonă rezidențială, într-un port turistic și un centru comercial, care pe viitor ar fi însemnat investiţii de miliarde de euro, din care 80% fonduri nerambursabile, 10% un credit prin BERD fără dobândă și 10% finanţare privată. În baza acordului dintre primăriile din Galați și Brăila, respectiv CJ Galați și CJ Brăila, Fin.CO.GE.RO a elaborat proiectul tehnic al aeroportului, studiul de fezabilitate, studiul căilor aeriene etc.
Dar a apărut „baronul” Bunea Stancu și… „arrivederci!”
În 2004, a devenit președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu, președintele PSD Brăila, care inițial a fost de acord cu proiectul aeroportului, dar în timp a început să își schimbe părerea, luând în calcul varianta ca fostul aeroport militar de la Ianca, la 50 km sud de Brăila, să fie transformat în aeroport cargo. Evident că nu era același lucru cu aeroportul cargo, dar și pentru curse de pasageri din zona Galați-Brăila.
Practic, Bunea Stancu a blocat proiectul aeroportului, pentru care fusese găsită și finanțarea. Fostul primar al Brăilei Constantin Cibu și consilieri și directori din primărie au fost împreună cu reprezentanții Fin.CO.GE.RO la -Milano, unde au discutat cu un fond de investiţii dispus să investească 300 de -milioane de dolari în aeroport. Acum italienii îl acuză pe Bunea Stancu de blocarea -proiectului. Într-un interviu acordat în 2012 -cotidianului „Obiectiv” din Brăila, reprezentantul Fin.CO.GE.RO, Romeo Nunzio, declara: „Societatea noastră a făcut proiectul, a făcut studiul. Studiul de fezabilitate, studiul căilor aeriene, absolut tot. După care a venit Stancu. Şi… arrivederci!”.
Din 2006, italienii plătesc concesiunea pentru un proiect blocat
Nu a fost singura „talpă” pe care Bunea Stancu și -oamenii lui au pus-o investițiilor firmei din Italia și pentru care acum Fin.Co.Ge.Ro cere statului român plata despăgubirilor.
O confirmă Ministerul Finanțelor: „În cazul contractului de concesiune semnat de autorităţile locale din Brăila, acesta avea ca obiect o suprafaţă de aproximativ 8.600 mp. situaţi pe malul Dunării, pe care urma să se construiască un hotel, spaţii comerciale şi apartamente”, se spune în răspunsul Biroului de Comunicare al ministerului. În 2006, Fin.CO.GE.RO obținuse de la Primăria Brăila concesionarea celor 8.600 mp pe malul Dunării, în preajma fostului sediu al Portului Brăila, pentru construirea unui ansamblu rezidențial, compus dintr-o clădire cu 25 de etaje, cu sute de apartamente, a unui hotel, locuri de parcare, o zonă de promenadă, un restaurant italian, o cofetărie cu specific sicilian, un debarcader pentru nave de croazieră, fântâni arteziene, etc.
Din 2006, Fin.CO.GE.RO a plătit aproximativ 50.000 de lei anual pentru concesionarea terenului, dar nu a primit undă verde pentru ridicarea construcțiilor, cu toate că primarul Aurel Simionescu nu avea nimic împotriva proiectului. Lucrurile se încâlceau tot la oamenii lui Bunea Stancu, respectiv la arhitectul CJ Brăila, Costel Drăgan, care era și șeful Comisiei Tehnice și pe care reprezentanții firmei italiene îl acuză că cerea tot felul de studii de trafic, de capacități de parcare, oferind la fiecare întâlnire răspunsuri ambigui.
CONSTANȚA. Zeci de procese în aproape 20 de ani
Italienii de la Fin.CO.GE.RO au poposit în Constanța în anul 2000. În iunie, primarul de atunci, Gheorghe Mihăieşi, a semnat un contract de concesiune a unui teren de peste 50.000 de metri pătraţi cu firma ita-liană pentru construirea a patru turnuri de 13 etaje, 126 de vile şi un parc în cartierul Faleză Nord. În contractul încheiat se stipulează că Primăria are obligaţia să realizeze pe cheltuiala sa toate lucrările de urba-nizare necesare, respectiv străzi, canalizare, parcări, spaţii verzi, parcuri, pieţe. În anul 2001, după ce a devenit primar, Radu Mazăre a contestat acest contract, dar în 2004 Tribunalul Constanţa a hotărât că Primăria trebuie să facă lucrările de sistematizare şi utilităţi edilitare, iar în cazul în care nu se întâmplă acest lucru firma italiană poate efectua lucrările respective pe cheltuiala Primăriei Constanţa.
În 2013, după peste 50 de procese, Mazăre anunța că municipalitatea a semnat un contract cu italienii. Acordul prevedea că investitorii renunţă la concesiunea de pe strada Mihai Eminescu, de circa 10.000 de metri pătraţi, dar şi la o parte de 10.000 de metri pătraţi din concesiunea de circa 60.000 metri pătraţi din cartierul Faleză Nord. Primăria trebuia totuși să plătească 14 milioane de euro investitorilor, printr-o hotărâre definitivă, în contul lucrărilor de infrastructură edilitară pe care aceștia -le-au efectuat. Suma este eşalonată pentru 15 ani.
