Mulţi dintre evreii din Transilvania de Nord au pierit în lagărele morţii de la Auschwitz ori Bergen-Belsen, după ce au fost deportaţi de autorităţile horthyste
Singurul Muzeu al Holocaustului din Transilvania este mărturia vie a unei tragedii care a decupat din istoria provinciei o parte însemnată. Fosta sinagogă din Şimleul Silvaniei adăposteşte un muzeu închinat memoriei evreilor din Transilvania de Nord, ocupată de Ungaria în perioada 1940 – 1944. Dacă la începutul secolului trecut, Şimleul Silvaniei şi comunele învecinate, precum Nuşfalău, adăposteau o comunitate evreiască numeroasă şi prosperă, acum au mai rămas doar amintirile. Evreii din zonă au pierit, în marea lor majoritate, în lagărele naziste ale morţii, precum Auschwitz ori Bergen-Belsen, după ce au fost deportaţi de autorităţile fasciste din Ungaria. Tragedia lor a culminat în lunile mai-iunie 1944, când evreii au fost îmbarcaţi în vagoane de vite şi trimişi către locurile de exterminare de pe teritoriul Poloniei de azi, cotropite de Germania nazistă. Sinagoga lor a devenit un muzeu al Holocaustului şi adăposteşte şi un centru de studiere a Shoah-ului. Acest monument încă îi mai atrage pe evreii din Occident sau din Israel, care vin în pelerinaj ca să vadă locurile unde au suferit bunicii ori străbunicii lor
Monument de secol XIX
În secolul al XIX-lea, comunitatea evreiască din Şimleu era una prosperă. Din 1820 datează primele crame amenajate sub un deal de la marginea oraşului, unde era vinificată producţia obţinută din podgoria de pe Măgura Şimleului, renumită pentru vinurile albe. În 1876, liderii comunităţii evreieşti au finanţat construirea sinagogii, care deservea mai multe comunităţi sălăjene. În fiecare Sabat, evreii se strângeau pentru a se ruga împreună între zidurile edificiului. A urmat tragedia reprezentată de Holocaust. Puţinii evrei care au supravieţuit nu au mai reuşit să îşi găsească liniştea. “Ultima familie de evrei a plecat din zonă în anii 1960, iar Sinagoga a rămas în părăsire”, spune Horea Lungu, unul dintre localnici. Însă, după căderea comunismului, mulţi dintre urmaşii evreilor din Şimleu s-au întors ca să viziteze oraşul. Un arhitect american, Adam Aaron Wapniak, a cărui familie îşi are originile în Europa de Est, a realizat un proiect de restaurare a sinagogii, în anul 2003. Primii bani au venit din partea omului de afaceri Alexander Hecht, fiul unor supravieţuitori ai Holocaustului, originar din Nuşfalău, Zoltan şi Ştefania Hecht. În colaborare cu Asociaţia Memorială Hebraica din Nuşfalău, a început operaţiunea de restaurare a sinagogii. Elevii şi studenţii interesaţi de studierea Holocaustului sunt principalii ai unor vizite gratuite ghidate. “Este important ca tinerii să afle adevărul, iar ororile Holocaustului să nu se mai repete niciodată”, spune Andrei Breje, unul dintre localnici.
Evreii le mulţumesc salvatorilor
Chiar dacă în prezent nu mai locuieşte nici un evreu în Şimleul Silvaniei, ei continuă să viziteze orăşelul sălăjean. Unul dintre cei care au trecut anul acesta prin Şimleu este Yosif Adler. El a venit să îi mulţumească salvatorului său, Alexandru Cherecheş, care i-a ascuns şi hrănit pe trei dintre evreii fugiţi din ghetoul amenajat în apropierea oraşului, până când Şimleul a fost eliberat de armata română. Alexandru Cherecheş fusese angajat în Jandarmeria maghiară şi ar fi avut datoria să îi prindă pe cei trei tineri evrei.
