Administratorii staţiunilor şi proprietarii de pensiuni şi de hoteluri din Munţii Apuseni au găsit o metodă inedită pentru a-şi păstra clienţii. În Ţara Moţilor, însăşi mâncarea a devenit „obiectiv turistic”. Reţetele „boiereşti”, care sunt păstrate din moşi-strămoşi, sunt repuse în meniurile care, până acum, se bazau mai mult pe ciorba de burtă şi pe mititei.
În staţiunea Muntele Băişorii, din judeţul Cluj are loc prima tabără şcolară gastronomică din Europa. La ea participă tineri din România, Italia şi Irlanda. Concret, pe lângă 17 elevi români, la acest eveniment participă şi doi studenţi de la Universitatea de Ştiinţe Gastronomice din Italia, dar şi un masterand în domeniul „Food Management” la o universitate din Irlanda.
La Muntele Băişorii a ajuns şi un reprezentant al organizaţiei neguvernamentale Liquirizia din Italia, o asociaţie care promovează alimentaţia sănătoasă. Toţi aceştia învaţă amănunte legate de istoria mâncărurilor, de modul în care acestea trebuie degustate şi modul în care trebuie preparate alimentele, spune Marta Pozsony, de la Asociaţia Slow Food Turda.
„Fiecare zi are o anumită tematică. De exemplu, în ziua în care tema a fost reprezentată de brânzeturi, tinerii participanţi au fabricat brânzeturile cu mâinile lor. Tot ei au cules din pădure afine din care am preparat dulceaţă”, spune Marta Pozsony. Tot ea a adăugat că „participanţii vor fi educaţi să aprecieze, să guste şi să gătească mâncarea. Zona montană Băişoara a fost aleasă ca gazdă a acestei tabere pentru că produce mâncare bună, sănătoasă şi într-un mod just”. Participanţii la tabără se declară încântaţi de condiţiile oferite de staţiunea din Munţii Apuseni, dar şi de programul taberei. Simina Oprea spune că „este foarte interesant faptul că provenim din culturi diferite, faptul că putem să interacţionăm, să depăşim barierele”. Participanţii din străinătate s-au declarat surprinşi de faptul că, de pildă, au regăsit mămăliga în gastronomia românească. „Credeam că „polenta” (n.r. – mămăliga) este ceva specific bucătăriei italiene”, a spus o participantă din Irlanda.
Organizatorii taberei gastronomice spun că astfel de evenimente nu trebuie să promoveze doar alimentele sănătoase, ci şi specificul local. Aşa că participanţii la tabără au învăţat, de exemplu, să pregătească friptura de Turda, bazată pe carne de porc din rasa Mangaliţă, frăgezită în lapte şi friptă în untură de porc, ori celebrele palanieţe, plăcintele ardeleneşti cu varză, brânză ori prune, coapte în cuptoarele cu lemne din Iara.
Aer ozonat şi apă plată
Primarul comunei Băişoara, Minodora Luca, spune că această tabără este o ocazie foarte bună pentru promovarea turismului şi a comunităţii locale. „În Băişoara, apa este plată, aerul este ozonat, iar după ce petrecem clipe frumoase în drumeţie pe aceste plaiuri binecuvântate, trebuie să ne refacem forţele cu ajutorul unor mâncăruri gustoase. Pentru că sunt promovate reţetele din Transilvania, mâncăruri gătite odinioară de sărbători, la curţile boiereşti ori nobiliare, tinerii şi turiştii din străinătate au ocazia să cunoască mai bine valorile noastre. Şi asta cu atât mai mult cu cât aceste valori sunt exprimate foarte bine în gastronomie. Şi Franţa, şi Italia promovează turismul gastronomic, aşa că nu văd de ce acesta nu ar înflori şi în Ţara Moţilor.” Tabăra se va încheia în data de 7 august. Ea este organizată de către Asociaţia Slow Food Turda.
Câştigătorii au ajuns în tabără
La tabăra gastronomică de la Muntele Băişorii vor participa 32 de persoane. În primul rând, este vorba de 17 elevi, din clasele V-XII, care au câştigat concursul de eseuri cu tema „Gastronomie pe Valea Arieşului”, ce s-a desfăşurat în luna aprilie. Apoi, este vorba de şapte instructori profesionişti, de cinci organizatori, de doi supervizori, care sunt şi cadre didactice, şi de un fotograf oficial al taberei.
“În Băişoara, apa este plată, aerul este ozonat, iar după ce petrecem clipe frumoase în drumeţie pe aceste plaiuri binecuvântate, trebuie să ne refacem forţele cu ajutorul unor mâncăruri gustoase” Minodora Luca, primar
