Dr. Elsie Inglis are, începând de zilele trecute, o plachetă comemorativă în Medgidia, județul Constanța, la 100 de ani de la moartea sa. De origine scoțiană, aceasta s-a născut în august 1864 și a murit în noiembrie 1917. Când avea 21 de ani, mama sa, Hariet, a murit din cauza scarlatinei. Atunci s-a hotărât să devină doctoriță.
Dr. Elsie Inglis a fost conducătoarea organizației „Spitalele Femeilor Scoțiene”, care s-a aflat în misiune pe frontul Primului Război Mondial, inclusiv în Dobrogea. „Dr. Elsie Inglis este o personalitate recunoscută pentru talentul medical şi implicarea în mişcarea pentru dreptul de vot al femeilor. Alinând suferința răniților și salvând viețile a mii de soldați care au luptat pentru apărarea Dobrogei în Primul Război Mondial, dr. Elsie Inglis reprezintă un exemplu de filantropie, devoţiune şi curaj oferit atât aici, în România, cât şi aproape pe toate fronturile Primului Război Mondial”, spun reprezentanții Primăriei Medgidia.
Cine a fost dr. Elsie Inglis
Elsie Inglis s-a făcut cunoscută în epocă printr-o mișcare politică prin care cerea ca femeile să aibă drept de vot. Făcea acest lucru în jurul anului 1890, pe când se pregătea, în paralel, pentru cariera medicală. În 1914 se puneau bazele organizației „Spitalele Femeilor Scoțiene”, cu sediul în Edinburgh. Aceasta oferea servicii medicale în 14 unități din Corsica, Franța, Malta, Rusia, Salonic, Serbia și România. Organizația ei a strâns, din donații, circa 53 milioane lire sterline, la valoarea de azi a banilor, scrie BBC.
În 1915, dr. Inglis conducea o unitate medicală în Serbia și, în timpul mobilizării care a durat șapte luni, s-a ocupat de cele 1.000 de paturi ale spitalului și de personalul format din 250 de medici și asistente, din care 19 femei doctor. Pe front o găsim și în 1917. O voluntară a organizației, Ishobel Ross, scrie: „Doamna Inglis și cu mine am fost în spatele liniilor, prin tranșee. Ce priveliște teribilă să vezi cadavre pe jumătate îngropate și locul plin cu gloanțe, măști de gaze și pumnale. Am îngropat cât de multe cadavre am putut. Va trebui să revenim și să mai îngropăm, pentru că este o muncă foarte obositoare”, scrie ea.
De fapt, dr. Inglis este cel mai respectată și comemorată în Serbia, țară devastată de război și de epidemia de tifos, care a dus la pierderi umane catastrofale: circa 16% din populația țării au murit din această cauză. În Serbia, numele ei, cât și cele ale colegelor sale au fost date unor străzi și muzee.
A ajuns și în Basarabia, Moldova și România, unde a oferit servicii medicale diviziilor armate sârbe, cu ajutorul unor etnici sârbi și al altor populații din fosta Iugoslavie care fuseseră luați prizonieri de armata rusă.
De ce în Medgidia
Evenimentul din Medgidia, care a cuprins și dezvelirea plachetei comemorative, a fost prilejuit cu ocazia Zilei Armistițiului, care marchează centenarul victoriilor militare românești din anul 1917. A fost organizat de Primăria Municipiului Medgidia în colaborare cu Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanța și Asociația Soțiilor de Cadre Militare Medgidia. Au participat și ambasadorul Republicii Serbia la București, Branko Brankovic, și ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la București, Paul Brummell.
RECUNOȘTINȚĂ
„Au dat totul pentru un ideal“
„Aceste femei, chirurgi, doctori, asistente, șoferi, au dat totul pentru un ideal. Au fost pioniere în domeniul spitalelor și tratamentul oferit de ele a fost de-a dreptul revoluționar. Un monument permanent care să le onoreze realizările nu este numai relevant, ci și fundamental, pentru a arăta ce au făcut pentru generațiilor viitoare”, spunea Ian McFarlane, fondatorul unei fundații în onoarea doctoriței, în 2017. Până să aibă un monument în Scoția, are o plachetă în Medgidia.
» În Medgidia s-a lansat și cartea lui Costel Coroban, intitulată „Potârnichile Gri – -Spitalele Femeilor Scoțiene în România în 1916-1917”
