20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialCum şi-a salvat Zalăul industria din convulsiile crizei

Cum şi-a salvat Zalăul industria din convulsiile crizei

Zalăul este un caz total atipic pentru economia românească. În timp ce industria siderurgică din alte oraşe de dimensiuni comparabile a ajuns în colaps, cu consecinţa împingerii acelor comunităţi pe marginea falimentului, Zalăul a reuşit să atragă investiţii de zeci de milioane de euro, care au ţinut rata şomajului la un nivel incredibil de jos. Interesant este că cele mai mari investiţii au fost realizate în timp de criză de acele companii care erau deja prezente în comunitate, iar lor li s-au adăugat şi alte firme, româneşti sau cu capital străin.

Astfel, prin comparaţie cu alte oraşe din România, Zalăul arată extraordinar de bine din punct de vedere economic. În timp ce închiderea ori reducerea semnificativă a activităţii combinatelor siderurgice din Câmpia Turzii, Târgovişte ori Oţelu Roşu a bulversat economia locală, iar şomajul a urcat spectaculos, Zalăul a reuşit să îşi păstreze industria siderurgică aproape intactă. Chiar dacă unele unităţi economice, precum Armătura ori Elcond, şi-au redus activitatea, acest declin punctual a fost compensat de investiţiile majore realizate de fabrica Tenaris, cea care a preluat fostul combinat Silcotub.

Chiar azi, această companie inaugurează o investiţie majoră. ”Valoarea investiţiei depăşeşte 68 de milioane de dolari. Bineînţeles, Tenaris a investit sume importante şi anul trecut. Iar pentru viitor, compania doreşte să investească şi pentru construirea unei Universităţi Tenaris, care va avea rolul unui centru de pregătire profesională pentru angajaţii acestei firme”, spune primarul Zalăului, Radu Căpâlnaşiu. Tenaris este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa produselor siderurgice din categoria ţevilor, însă paleta de produse realizate de această companie nu se limitează la atât. O evoluţie asemănătoare a fost înregistrată de celălalt mare pilon al economiei din Zalău, compania Michelin, unul dintre cei mai importanţi producători mondiali de anvelope. Compania a investit deja în acest an suma de 1,5 milioane de euro, pentru a cumpăra un teren situat deja în apropierea complexului industrial Michelin Zalău. Terenul a fost achiziţionat de la mai mulţi localnici din comuna Crişeni, limitrofă Zalăului.

Presa locală a scris că pe acest teren ar urma să fie ridicată o nouă hală pentru producerea cordului metalic pentru anvelope, în condiţiile în care Michelin deţine deja o astfel de unitate de producţie în Zalău. Însă pe cele 20 de hectare cumpărate de Michelin vor fi dezvoltate şi alte activităţi de producţie. Unele surse neconfirmate vorbeau de o investiţie Michelin în valoare de 300 de milioane de euro. Împreună, Tenaris şi Michelin reprezintă cei mai importanţi investitori din Zalău, iar toate indiciile arată că cele două companii vor rămâne şi vor investi în continuare în comunitate, spre deosebire de situaţii în care companii multinaţionale precum Nokia au preferat să îşi mute din Jucu producţia în Asia.

Factori favorabili

”În cazul Zalăului, există un complex de factori. În primul rând, este vorba de o forţă de muncă ce este plătită la un preţ competitiv şi care este calificată. Apoi, este de vorba de preţul terenurilor şi al altor resurse, mai mic decât în Europa Occidentală. În al treilea rând, contează apropierea de reţelele europene de autostrăzi, pentru că produsele realizate de Tenaris ori Michelin pot ajunge relativ rapid pe aceste autostrăzi. Categoric, perspectiva realizării Autostrăzii Transilvania într-un termen de câţiva ani contează foarte mult atunci când investitorii de acest tip iau decizia strategică de a construi noi unităţi de producţie. Apoi, în al patrulea rând, contează contextul cultural, pentru că între un manager occidental şi un angajat român există mult mai multe punţi de comunicare decât între un occidental şi un asiatic. Apoi, un factor decisiv a fost reprezentat de stabilitatea din administraţia locală, precum şi de atitudinea pro-transparenţă şi pro-business a acestei administraţii”, spune analistul economic Alexandru Olaru.

Strategia diversificării

Însă, spre deosebire de alţi primari, Radu Căpâlnaşiu nu doreşte să păstreze caracterul biindustrial al Zalăului. ”Avem un parteneriat excelent cu cei doi investitori majori, Tenaris şi Michelin. Sunt companii care, dincolo de business, s-au implicat în comunitate. De exemplu, Tenaris a sponsorizat o linie completă de servire a mesei la spital şi acordă burse elevilor şi studenţilor din Zalău. La fel, şi Michelin s-a implicat foarte serios în viaţa oamenilor. Însă ne dorim să îi sprijinim şi pe alţi investitori, pentru a avea o economie cât mai diversificată”, spune Radu Căpâlnaşiu. Iar actorii economici de dimensiune mică sau medie continuă să investească în Zalău. Un exemplu ar fi una dintre cele mai bune fabrici de conserve alimentare din România, Euroconserve, precum şi puzderia de companii care produc confecţii metalice. În industria textilă, Uniconf Zalău este unul dintre performeri, la fel ca şi, în imediata vecinătate a oraşului, Universal Silvania, o companie din domeniul industriei cărnii.

În aceste săptămâni, administraţia locală este în negocieri şi cu o companie italiană, care a decis să închirieze o nouă hală de producţie în oraş şi să pornească activitatea unei subsidiare care va crea alte 100 de noi locuri de muncă. Cu toate acestea, Radu Căpâlnaşiu nu este mulţumit cu atragerea unor investiţii punctuale, ci doreşte ca, după modelul de succes al Clujului, să dezvolte un parc industrial. ”Cea mai mare problemă este lipsa terenurilor, însă vom achiziţiona teren de la proprietarii privaţi. Noi credem că dezvoltarea unui parc industrial în Zalău va creşte atractivitatea oraşului pentru investitori, va oferi noi locuri de muncă şi va oferi venituri suplimentare administraţiei locale. Noi admirăm modelul Primăriei din Viena, care are participaţii într-o mulţime de companii şi, astfel, bugetul public nu este alimentat doar din taxe şi impozite, ci şi din dividendele plătite de firmele care fac profit”, spune Radu Căpâl­naşiu. El afirmă că strategia pentru viitorul parc industrial este deja în lucru, iar acesta ar putea fi concretizat în perioada următoare.

PROFIL

Oraş dinamic

Din punctul de vedere al populaţiei, Zalăul are între 50.000 şi 60.000 de locuitori, cărora li se adaugă comunele învecinate. Investitorii care aleg Zalăul se bazează pe un bazin demografic de peste 100.000 de locuitori. În oraş, rata şomajului este sub patru la sută, mai puţin de jumătate din rata şomajului din judeţul Sălaj, în ansamblul său.

Cele mai citite

Reforma austerității, îmblânzită. Plafonări peste plafonări de la Guvern

După austeritatatea de anul trecut și cu un deficit bugetar la limită, Executivul face cadouri pentru români, iar angajații din companiile de stat pot...

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

Guvernul va da un OUG joi prin care numărul funcțiilor de conducere ar putea ajunge la 10% în aparatul de stat

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi un proiect de ordonanţă de urgenţă(OUG) privind modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite...
Ultima oră
Pe aceeași temă