UPDATE 14.53 Judecătorii Curții de Apel Constanța au decis menținerea sub control judiciar al lui IPS Teodosie în ceea ce privește cazul fermei Nazarcea, în care este acuzat de infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată. În dosarul referitor la mita de 500 de euro, măsura controlului judiciar a fost înlăturată.
IPS Teodosie s-a prezentat, astăzi, în fața Curții de Apel, unde avocații săi au contestat măsura controlului judiciar care a fost luată împotriva acestuia.
Pentru prima dată, acesta a comentat acuzațiile care i se aduc de procurori. „Pe mine personal nu mă afectează că sunt acuzat pe nedrept, dar afectează biserica pentru că reprezint biserica. Probele se vor dovedi că de fapt nu s-au găsit”, a spus Teodosie.
Mai multe explicații a dat avocata sa, Maria Văsii, cunoscută după ce i-a mai apărat, printre alții, pe Cristian Cioacă, Cristi Borcea și Adrian Zglobiu, constănțeanul care l-a scuipat pe președintele Traian Băsescu (toți au fost condamnați). ”Se vorbește că Arhiepiscopia Tomisului a încasat anumite subvenții de la APIA pentru acea cultură de vie de la Nazarcea. V-aș ruga să aveți în vedere că discutăm nu de 350 de hectare, atât este întreaga suprafață, dar ea cuprinde și suprafețe arabile sau pășune. Discutăm numai despre aproximativ 117 hectare de vie. Nu numai că fondurile de la APIA nu au ajuns, ci Arhiepiscopia a alocat fonduri foarte importante pentru susținerea acestor culturi. Ce mă miră este că dumneavoastră ați preluat numai un reportaj din partea unei televiziuni, o anchetă jurnalistică care era făcută pe anumite pârloage, ori cred că nu meritați o dezinformare”, a spus avocatul.
Aceasta a mai afirmat că, dacă Parchetul era interesant să afle adevărul ar fi observat centralizatoarele care arată circuitul banilor, ar fi observat că toate aceste subvenții au fost folosite în scopurile în care au fost luate și, mai ales, aceste subvenții au fost date pe suprafață, nu pe cultură. Deci nici măcar procurorii nu-l acuză pe înaltul prelat că a modificat suprafața. ”Nu înaltul prelat se ocupa de vie, ci avem de un departament care era desemnat în a aplica corect legea. Nu avem nici un document semnat de înaltul prelat. În altă ordine de idei, dacă procurorul era intersat de o pagubă, putea să meargă să preia sutele de mii de litri de vin care acum există în cramele arhiepiscopiei. Este vinul produs de viile de la Nazarcea, iar dumneavoastră ați primit comunicat de presă în care vi se spune că această cultură nu există, iar banii se pretinde că ar fi intrat în buzunarele prea înaltului. Înaltul are numai hainele de pe dânsul, nu are familie pe care să o îmbogățească, nu are pe nimeni. Tot ce are dumnealui sunt aceste straie pe care vrea să le poarte cu cinste”, a mai spus avocatul.
În ceea ce privește acuzația că a primit 500 de euro mită, avocatul a spus că se ridică problema dacă un înalt prelat, care aparține unei biserici autocefale, separată de ierarhia stat, poate avea calitate de funcționar public, ca să răspundă de luare de mită. ”În altă ordine de idei, la dosar sunt înregistrări care arată refuzul vehement. Nici nu îi vede. Noi avem dreptul să spunem că acuzația este nefondată, poate procurorii vă vor convinge că sunt fondate”, a spus aceasta.
Concluzia apărării: procesul afectează biserica. ”Noi am contestat controlul judiciar nu pentru că părintele ca persoană fizică ar avea de revendicat ceva, ci pentru că la fiecare termen la care merge să semneze pentru controlul judiciar dumneavoastră (n.r. mass media) sunteți anunțați și prezentați în fiecare jurnal această faptă deosebit de gravă care nu este acoperită de realitate, și această faptă poate să aducă prejudicii bisericii noastre. De aceea, vă rugăm cu deplin respect să manifestați prudență, să dați posibilitatea pe care o are orice cetățean al țării să se judece în liniște. Biserica ortodoxă e tot ce ne-a mai rămas. Nu lăsați ca alte interese să o lezeze într-o formă sau alta.”
Reamintim că, pe 17 octombrie, IPS Teodosie a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, luni, pentru luare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
Procurorii susţin că acţiunile IPS Teodosie şi ale complicilor au provocat un prejudiciu de peste 1 milion de lei.
“În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalţi inculpaţi au folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene. În declaraţiile prezentate la A.P.I.A., inculpaţii au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafeţe agricole având categoriile de folosinţă ‘vii pe rod cu struguri pentru vin/vii pe rod cu struguri nobili pentru vin’, în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi.(…) Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plăţile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei)”, se arată în comunicatul DNA.
În plus, în primăvara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoană suma de 500 de euro.
“Banii respectivi au fost primiţi în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul Teodosie Petrescu, a îndatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de Arhiepiscop al Tomisului, în sensul de a dispune ca persoana în cauză să primească remuneraţie legală pentru activitatea pe care o desfăşura într-o parohie”, se mai arată în comunicatul procurorilor.
Inculpatului Petrescu Teodosie i s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
De asemenea, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspecţii Beca Stere, Malaxa Bogdan- Petrişor, Nadoleanu Gheorghe, Cojocaru Ciprian-Ioan, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, cu privire la săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, dar şi asupra lui Ştefan Aurelian, suspectat de aceleaşi fapte.
