Drumul expres ar urma să pornească de pe Şoseaua Colentina şi să unească Strada Gherghiţei, Străpungerea A3, Şoseaua Petricani, Şoseaua Pipera, Bulevardul Aerogării, DN1, Chitila sau Calea Griviţei, Bulevardul Constructorilor sau Chiajna şi să se încheie în zona Virtuţii.
Costul proiectului variază de la 500 milioane de euro la 1,4 miliarde de euro, în funcţie de soluţia care va fi aleasă. Inelul median va avea aproximativ 55 km şi va fi situat la 8-10 km de centrul Bucureştiului, iar viteza maximă va fi de 80 de kilometri pe oră.
Opţiunea Primăriei
Traseul este aproximativ acelaşi în toate cele trei variante, dar două dintre ele prevăd două tuneluri pe sub Herăstrău, unul pentru fiecare sens, ceea ce sporeşte costurile. Pentru această opţiune înclină Primăria.
Tunelurile, lungi de peste 2,5 kilometri, vor ajunge până la o adâncime de 25 metri, pentru că va trece pe sub linia de metrou care va fi construită în zonă. În cea mai mare parte, drumul expres va avea trei benzi pe sens, cu o singură bandă doar în sistemele de legătură.
Această variantă presupune costuri de construcţie între 70 şi 170 milioane de euro pe kilometru, potrivit unui studiu realizat de Proiect Bucureşti şi citat de b365.ro. O variantă cu două benzi pe sens ar însemna costuri mai mici cu 25%.
Primăria ar prefera ca restul inelului median să fie construit la nivelul solului, deşi numele consacrat al proiectului este acela de „autostradă suspendată”. Varianta cu pasaje supraterane presupune însă costuri mult mai mari decât o construcţie la sol. Totuşi, nu există o decizie clară asupra modului în care va fi construit inelul median. Proiectul a intrat ieri în dezbatere publică, aşa că ar putea apărea noi modificări.
Variantele proiectanţilor
Prima variantă pusă pe masa Comisiei de Urbanism prevede ca drumul expres să fie construit la nivelul solului. Excepţie vor face zece pasaje supraterane şi patru pasaje subterane, la intersecţii. Deşi este cea mai ieftină variantă, Oprescu nici nu a luat-o în considerare. El a vorbit doar de „două variante”, referindu-se la cele care includ tunelul pe sub Herăstrău. Unul din motive este că, în zona parcului, drumul ar trece chiar prin zona verde.
Cea de-a doua variantă presupune un tunel de doi kilometri pe sub Herăstrău, între Bulevardul Aerogării şi Casa Presei. În zoa Lacului Morii, drumul ar putea trece pe lângă lac sau pe deasupra căii ferate.
Cea mai scumpă variantă, estimată la 1,4 milioane de euro, presupune ca partea cea mai mare a inelului să fie suspendată cu excepţia tunelului de sub Herăstrău.
Primarul Oprescu a estimat că lucrările la drumul expres vor fi încheiate în doi-trei ani. În primăvara acestui an, edilul a semnat un memorandum cu o companie chineză, Shanghai Construction Group (SCG), pentru construirea autostrăzii în parteneriat public privat. SCG lucrează în prezent la o autostradă suspendată în centrul Beijingului.
