O porțiune din A1, construită la baza unei cariere de piatră situată pe un deal, a luat-o la vale în urma unor lucrări realizate de constructor, la indicatiile Companiei de Drumuri. Sute de coloane uriaşe, forate la adâncimi de 20-30 de metri, fiecare având un diametru de un metru, au fost puse la pământ de alunecări de teren pe traseul lotului 4 din autostrada Lugoj-Deva, pagubele fiind cifrate la aproximativ 8 milioane de euro.
Situaţia este emblematică pentru modul în care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România gestionează proiectul realizării autostrăzii A1, producând pagube constructorilor, punând românii în incapacitate de a folosi autostrăzile finanţate din banii europeni şi de la bugetul de stat şi ducând la un grad scăzut de absorbţie a fondurilor din instrumente structurale.
Citește și: Ce s-a întâmplat cu cele 1,6 miliarde euro date de UE pentru autostrăzi în România?
Alunecările au apărut la baza carierei de piatră de la Brănişca, judeţul Hunedoara. „După ce s-a săpat în vârful carierei, apa s-a acumulat în groapa formată, ulterior infiltrându se şi provocând alunecări la baza dealului”, explică un specialist în drumuri situaţia. Adică tocmai în zona în care se găsea culoarul expropriat de CNADNR pentru realizarea autostrăzii şi care, potrivit studiului de fezabilitate plătit de CNADNR firmei DIWI International, era ideal pentru construirea autostrăzii. DIWI International a dat între timp faliment şi nu mai poate fi trasă la răspundere pentru studiul de fezabilitate făcut în pripă.
Constructorul a început lucrările, iar dealul a început să o ia la vale. „S-a propus companiei mutarea traseului cu 40 de metri mai departe de baza dealului, însă a fost refuzată această soluţie. S-a cerut menţinerea variantei iniţiale din proiect. Modificarea nu ar fi crescut valorile de proiect şi nici nu ar fi dus la amânarea termenelor de recepţie a autostrăzii”, spune un inginer din cadrul proiectului, care a solicitat anonimatul. Un oficial al CNADNR confirmă modificarea, însă spune că firma constructoare trebuia să demonstreze că aceasta era şi necesară.
“A propus modificarea, însă mai întâi trebuie să ne convingă de faptul că pe acolo nu se poate. Şi primul traseu tot el l-a propus, mai multe vă pot spune doar dacă voi consulta documentele”, spune un oficial al CNADNR ce a solicitat anonimatul. Constructorul Spedition UMB s-a supus instrucţiunilor şi a demarat consolidarea versanţilor învecinaţi prin forarea a sute de coloane de beton armat. Lucrările au fost inutile, iar o porţiune însemnată a dealului (vezi foto) a luat-o la vale.
„Situaţia este similară cu cea de pe Sibiu-Orăştie, însă în cazul de faţă norocul este că a apărut pe secţiunile pe care nu s-a pus asfaltul”, comentează specialistul indicat. Coloanele plecate la vale nu sunt însă singura problemă a constructorului Spedition UMB. S-au mai descoperit o peşteră cu lilieci protejaţi, o haldă de steril provenit de la Termocentrala Mintia, câţiva stâlpi ai Transelectrica (imposibil de mutat căci în legislaţia românească se pot muta stâlpii în urma exproprierilor, dar nu se poate ajunge la aceştuia ca urmare a problemelor cu servitutea accesului la aceştia) şi nu în ultimul rând a apărut un cimitir aşa-zis ilegal.
Citește și: Autostrada Sibiu-Orăștie: Inaugurarea electorală ne costă 181 milioane lei
“Este incredibil câte probleme poate întâmpina acest constructor. Îmi pare rău de el, nu le merita”, îl căinează pe constructor un oficial al CNADNR, deşi compania era responsabilă tocmai cu derularea cursivă a acestui proiect.
În urmă cu o lună, Inspecţia de Stat în Construcţii a dat ultima lovitură proiectului oprind lucrările din cauza faptului că acesta nu avea autorizaţia de construire necesară pe două loturi din patru, document a cărui obţinere era în sarcina CNADNR. Mai mult studiul “Evaluarea Impactului asupra mediului în vederea obţinerii Acordului de Mediu – Asistenţă Tehnică pentru Pregătirea Pachetelor de Proiecte de Drumuri pentru Fondul de Coeziune, Contract nr. 1: Proiect tehnic și Documentație de Licitaţie” – nu şoptea nici o vorbuliţă despre posibila prezenţă a urşilor protejaţi pe traseul lotului 2 din autostrada Lugoj Deva. Numărul acestora este, cel mai probabil, extrem de redus, dar chiar şi aşa aceştia trebuie apăraţi.
Potrivit specialiştilor de la carnivoremari.ro, 93% din populaţia de urşi a României se întâlneşte în zonele montane, doar 7% aflându-se în zone de deal, cum este şi cea unde va fi construită Lugoj_Deva. Densitatea medie în România este de 8 urşi/100 km2. Din cauza prezenţei carnivorelor mari a devenit necesar un nou acord de mediu. Constructorul şi-a mutat zecile de tone de echipamente către alte lucrări. Deşi trebuia definitivată până la finele acestui an autostrada va fi terminată cel mai probabil anul viitor cu bani pe care România ar fi trebuit să îi folosească la realizarea unor proiecte noi.
