Intamplarile din Comitetul interparlamentar mixt care a avut loc luni la Bruxelles sunt un exemplu naucitor de politica romaneasca facuta „sa ia fata” celei europene. Totul s-a derulat intr-un scenariu haotic, imposibil de gasit in alte sali din Parlamentul European. S-a inceput cu o poza pentru eternitate, din care zambeau laolalta observatorii din PE, parlamentari romani – membri ai Comitetului, europarlamentari, reprezentantul Comisiei Europene, iar in mijloc copresedintele, domnul Viorel Hrebenciuc. S-a trecut la ordinea de zi, dupa care cei de la prezidiu s-au felicitat, fiecare, separat si laolalta. La doi pasi, domnul Hrebenciuc o privea pe Anca Boagiu cu ochi sagalnici. Intre timp, reprezentantii Presedintiei finlandeze si Comisiei Europene vorbeau despre lupta impotriva coruptiei si functionarea justitiei. Celalalt copresedinte al Comitetului, Guido Podesta, apartinand grupului „Forta Italia”, a inlaturat de la inceput singura sansa de iesire din ipocrizie, declarand raportul intocmit de catre un expert din cadrul Parlamentului European, Directia Relatii Externe, ca fiind „inadecvat”.
De altfel, cu cateva ore inainte, opinia specialistului european fusese retrasa din mapa de lucru a parlamentarilor, fapt exceptional prin raritatea cu care se intampla un asemenea lucru in Parlamentul de la Bruxelles. Documentul in cauza, asa cum fusese el „livrat” opiniei publice, avea ca surse, printre altele, Comisia Europeana si Economist Intelligence Unit, unul dintre cele mai competente birouri de jurnalism de investigatie. Raportul in cauza se intitula „Nota pe marginea pregatirii Romaniei pentru aderarea la UE” si „dezvaluia” europenilor ceea ce toata lumea stia deja la Bucuresti. In primul rand, se spunea ca relatiile din coalitie s-au deteriorat, mai ales intre PNL si PD. Apoi, era prezentata o informatie substantiala atunci cand vorbeste politica neoliberala dusa de PNL in comparatie cu cea sociala a PD-ului. Intr-un alt paragraf se aminteste de campania de deconspirare a Securitatii, dar se precizeaza ca a fost dusa in mod selectiv si ca a vizat in special persoane care doreau reformarea sistemului. Raportul in cauza incerca sa evidentieze un fel de esenta a „politicii bizantine” in plina desfasurare la Bucuresti: intrigi de curte, lovituri exceptionale de palat, indolenta fata de responsabilitatile asumate in campaniile electorale. Care este formularea exacta a acestei concluzii in raport? „Cu cat integrarea se apropie, cu atat politicienii sunt atrasi de lupta pentru control. Politicilor importante nu li se dau atentia cuvenita, cu exceptia unor ministri izolati, cum ar fi Monica Macovei. UE ar putea identifica cu greu parteneri locali care sa promoveze o reforma durabila. Este posibil ca, pana la noile alegeri, sistemul politic sa ramana blocat in interese oligarhice care pot bloca reforma.”
Despre „raportul lui Karsten Mecklenburg”, functionar in cadrul Parlamentului European, Directia de Politica Externa, s-a spus ca era destinat uzului intern al parlamentarilor. „Raportul in cauza – au declarat surse din cadrul Parlamentului European – este judecat de fiecare europarlamentar care poate verifica sursele indicate. Daca prima parte din document s-a inspirat din Raportul Comisiei Europene, din 26 septembrie, a doua a avut surse clar indicate si extrem de obiective. Desi nu era publicabil, parlamentarii ALDE au alertat presa, asa incat s-a reusit la final scoaterea documentului din mapele europarlamentarilor.” Si pasarea lui, pe surse, am adauga, in presa de la Bucuresti. Care si-a preluat astfel propriile concluzii care fusesera deja incluse in raport dupa o atenta revista a presei romanesti facuta de constiinciosii de la Bruxelles…
Nu l-a cerut nimeni…
Guido Podesta, copresedinte al Comitetului Parlamentar Mixt Romania-UE, a declarat, la inceputul ultimei reuniuni a acestei structuri, luni seara, la Bruxelles, ca raportul privind situatia politica din Romania nu a fost cerut de nimeni si s-a delimitat de continutul acestui raport, a afirmat ministrul Integrarii Europene, Anca Boagiu.
