Preşedintele Traian Băsescu şi omologul său azer, Ilham Aliev, au semnat luni, la Baku, Planul de acţiune comună pentru aplicarea Parteneriatului strategic între Azerbaidjan şi România, informează agenţia APA, citat de NewsIn.
Ismet Abbasov, ministrul azer al agriculturii, şi Ion Ariton, ministrul român al economiei şi comerţului, au semnat Acordul privitor la cooperarea între Ministerul azer al Agriculturii şi Ministerul român al Agriculturii şi Dezvoltării rurale.
Acordul privitor la cooperarea în domeniul sănătăţii a fost semnat de ministrul azer al sănătăţii, Oktai Chiraliev, şi Ion Ariton.
În plus, ministrul azer de externe, Elmar Mammadiarov, şi Doru Costea, secretarul de stat român pentru afaceri globale, au semnat Protocolul de cooperare între Ministerul de Externe azer şi Ministerul de Externe român.
Relaţiile diplomatice dintre Bucureşti şi Baku au fost stabilite la 19 iunie 1992, România fiind a doua ţară din lume, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan (11 decembrie 1991). Preşedintele azer Ilham Aliev a fost în vizită oficială la Bucureşti în 28-29 septembrie 2009, prilej de a semna o Declaraţie privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între cele două state.
Azerbaidjanul înseamnă pentru România o miză energetică, fiind o ţară pe care Bucureştiul contează pentru a-şi dezvolta câteva proiecte energetice. Liderul azer, Ilham Aliev, declara anul trecut că ţara sa are gaz pentru zeci de ani: rezervele prospectate sunt de aproape 2.000 de miliarde de metri cubi şi cele estimate sunt de aproape 5.000 de miliarde.
Pentru România, interesele din Azerbaidjan sunt legate, în primul rând, de proiectul AGRI. Interconectorul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România) este destinat transportului gazelor naturale azere în România, în stare lichefiată. Proiectul prevede construirea a două teminale de gaz natural lichefiat, unul pe litoralul georgian al Mării Negre şi celălalt la Constanţa.
Romgaz (România), Georgian Oil and Gas Corporation (GOGC), State Oil Company of Azerbaijan Republic (SOCAR) şi MVM (Ungaria) deţin câte 25% din capitalul social al societăţii AGRI LNG Project Company, compania de proiect care va dezvolta această investiţie.
Memorandumul de înţelegere pentru proiectul AGRI a fost semnat la Bucureşti la 13 aprilie 2010. De asemenea, Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria au semnat la 14 septembrie 2010, la Baku, Declaraţia privind proiectul AGRI.
Proiectul interconectorului AGRI ar putea costa între 2 şi 5 miliarde euro, cu o capacitate maximă de 8 miliarde metri cubi gaze pe an, a estimat ministrul azer al energiei. „Costul final al proiectului va depinde şi de volumul de gaz tranzitat de AGRI”, a explicat Natig Aliev.
Unele voci au spus că proiectul AGRI, de inspiraţie românească, ar fi un concurent al gazoductului european Nabucco, dar autorităţile de la Bucureşti au insistat asupra faptului că, dimpotrivă, cele două proiecte sunt complementare. Proiectul AGRI poate avea o contribuţie importantă la dezvoltarea Coridorului energetic sudic şi la securitatea energetică europeană, asigurând cea mai scurtă rută între gazul din regiunea caspică şi pieţele europene, arăta premierul Emil Boc într-o discuţie cu emisarul special al SUA pentru Eurasia şi problematica securităţii energetice, Richard Morningstar.
Nabucco, o conductă cu o lungime de 3.300 de kilometri ce se va întinde din zona Mării Caspice până în Europa, vizează să pună capăt în termen de cinci ani influenţei ruse pe această piaţă. Gazoductul urmează să lege câmpurile de gaz din Asia Centrală de Europa, pe teritoriul Turciei şi Europei de Sud-Est, inclusiv României. Costul construcţiei este apreciat la 7,9 miliarde de euro, deşi, potrivit unui studiu recent al British Petroleum, costurile sale ar fi ajuns la 14 miliarde de euro, din cauza creşterii preţului la minereurile de fier necesare în construcţia conductelor. Cu o capacitate de 31 miliarde metri cubi de gaz, principala dificultate a proiectului este de a găsi suficienţi furnizori. Azerbaidjanul este furnizorul de bază, însă nu poate produce toată cantitatea de gaz de care ar avea nevoie Nabucco.
Pe de altă parte, compania de stat din Azerbaidjan SOCAR, participantă în proiectul AGRI, a anunţat recent că vrea să deschidă circa 300 de benzinării în România, în următorii trei ani. Compania a achiziţionat deja mai multe benzinării în România, fiind acum în plin proces de rebranding.
