Reprezentarea disproporţionată la nivel politic determină dezechilibre în democraţie, arată politologul Oana Băluţă, preşedinta Centrului de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA, într-un interviu pentru România Liberă. Astfel, în România, circa 10% din parlamentari sunt femei, în timp ce numărul populaţiei feminine este aproape 52% din total.
Potrivit politologului, deşi există legislaţie în domeniul egalităţii de şanse, responsabilităţile numeroase ale femeilor din viaţa privată şi tipul de educaţie primit nu impulsionează femeile să se implice activ în viaţa publică.
„O cercetare coordonată de Laura Grunberg, ” Mass media despre sexe”, arată, ca să o spun sub formă de glumă, că, dacă ar veni extratereştrii în România şi s-ar uita la reclame, ar înţelege că bărbaţii sunt înnebuniţi după bere, iar femeile după detergenţi: cam acesta este modelul de socializare care este transmis prin mass-media”, explică Oana Băluţă.
Pragul de care bărbaţii se împiedică: Legea cotei obligatorii pentru femei
În octombrie 2010, deputata PDL Sulfina Barbu a depus la Parlament un proiect de lege care susţine ca 40% dintre candidaţii unui partid politic să fie femei.
Iniţiativa survine pe fondul subreprezentării femeilor la nivel politic: în actuala legislatură, unul din 10 parlamentari este femeie şi doar 2 ministere din 17 sunt conduse de o femeie, în condiţiile în care media europeană a parlamentelor naţionale este 24%, explică deputata pe blogul personal.
„Este nedrept ca femeile, care sunt mai mult de jumătate din electorat, să nu fie reprezentate la nivelul Parlamentului”, spune Oana Băluţă.
Ar trebui să avem mai multe femei în politică pentru echilibru, dar nu e vorba neapărat de cel numeric. Este şi unul calitativ, explică deputata PDL Sulfina Barbu, pentru România Liberă. „Femeile sunt mult mai dispuse dialogului si compromisului, care sunt importante în politică. Nu sunt conflictuale şi optează mai degrabă pentru negocieri. Sunt în acelaşi timp mai aplicate, mai concentrate asupra problemelor şi soluţiilor concrete”.
Totodată, politologul susţine şi că numărul mai mare de femei în politică ar duce la schimbarea agendei politice. Studiile arată că, în ţările unde femeile sunt mai bine reprezentate politic, domenii precum asistenţa socială, sănătatea şi învăţământul beneficiază de un altfel de buget şi un altfel de interes, explică ea.
Acest lucru nu se întâmplă neapărat din cauza numărului mare de femei din aceste domenii, ci datorită caracterului social al domeniilor, spre care femeile au o mai mare aplecare, explică sociologul Marius Pieleanu, pentru romanialibera.ro.
Cum le răspunde preşedinta FILIA celor care susţin că instituirea unui prag de 40% ar fi o discriminare? Pentru ca femeile şi bărbaţii să lupte pe picior de egalitate, ar trebui ca bărbaţii din România să spele, să îşi îngrijească copiii, aşa cum fac femeile. Şi când bărbaţii vor câştiga cât câştigă şi femeile: mai puţin, pentru muncă de valoare egală, accentuează Oana Băluţă.
Femeia la cratiţă, modelul promovat de cultura românească
„Educaţia românească se bazează pe discriminarea de gen”, explică sociologul Pieleanu. Chiar dacă ar exista un interes al femeilor pentru implicarea în viaţa politică, principalele instituţii de socializare- familia, şcoala, Biserica, mass-media- nu promovează un model de femeie activă social, ci mai degrabă o femeie aplecată spre sfera privată.
De aici decurg şi consecinţele. Dacă o femeie ştie a priori că este discriminată în politică, va încerca să evite acest domeniu, mai spune sociologul Pieleanu. De altfel, şi politicienele din România accesează atribute masculine, ca să inspire încredere electoratului.
De ce nu avem un electorat care susţine şi femeile? Tot din cauza educaţiei, spune sociologul.
„Este ipocrit şi imoral să ne aducem aminte de femei numai în luna martie şi numai într-un mod „delicat”. Inclusiv la nivelul Parlamentului, facem declaraţii despre cât de mult iubim noi femeile, dar nu le reprezentăm politic interesele şi problemele cu care se confruntă”, arată Oana Băluţă. Pentru ca femeile să influenţeze deciziile politice, este nevoie de o masă critică, de 30 de procente, explică preşedinta FILIA. Şi oricum, nu este suficient ca femeile să fie prezente în politică, ci şi să acţioneze.
De ce nu avem femei în politică?
Partidele politice, mass-media şi femeile din politică sunt principalii vinovaţi pentru numărul mic de femei din acest domeniu, explică deputatul PDL Sulfina Barbu, pentru romanialibera.ro .
În primul rând, partidele nu au o politică concretă şi constantă de promovare a femeilor în acest domeniu. Nici unul dintre principalele partide din România nu a avut şi nu are o preocupare reală în acest sens, susţine deputata PDL.
Şi presa are partea ei de vină. Pentru o parte a presei, femeile din politică sunt o mondenitate: contează mai mult cum se îmbracă şi cum şi-au aranjat părul, mai spune deputata.
Despre vina femeilor din politică nu mi-e uşor să vorbesc, dar este o altă realitate, pe care nu trebuie să o ocolim, spune Barbu.
„Am observat des că femeile, odată intrate în politică, au o atitudine cel puţin reticentă faţă de colegele lor, dar şi faţă de ideea de a sprijini alte femei să intre în politică”, adaugă ea.
Cum aducem femei în politică?
Pe termen scurt, femeile ar trebui să depindă de legi, aşa cum se întâmplă în alte ţări democratice, spune Oana Băluţă. În ţările nordice, considerate model de democraţie şi de egalitate de şanse, există o lege care stipulează că nici un gen nu poate să coboare sub 40%, explică politologul.
Stimularea educaţiei pentru egalitate de şanse şi modificarea culturii politice sunt alte elemente care ar putea schimba raportul disproporţionat dintre femei şi bărbaţi în politică. Şi ar trebui ca România să recunoască că există un dezechilibru, care afectează democraţia şi actul de reprezentare. Ideal ar fi să existe o proporţie echilibrată a genurilor la nivelul politic, consideră preşedinta centrului FILIA.
Iniţiativa civică este importantă. De exemplu, dacă nu ar fi existat protestele femeilor în legătură cu concediul de creştere şi îngrijire a copilului, măsurile luate de guvern ar fi fost mult mai drastice, este de părere Oana Băluţă.
„Patternul (de ce nu sunt femei în politica românească, n.r.) trebuie să se rupă în primul rând la şcoală, instituţia publică care te pregăteşte pentru egalitate de şanse, pentru cetăţenie, pentru democraţie. Şcoala nu le pregăteşte pe fete pentru autonomie. De ce ne mirăm noi că fetele sunt aşa de puţin prezente în politică, că cetăţenia activă este atât de puţin prezentă în rândul femeilor?”, spune preşedinta centrului FILIA.
