În ciuda unor diferenţe consistente de viziune, fostul premier PDL, Emil Boc, şi vicepremierul USL, Liviu Dragnea, au căzut de acord asupra unor puncte din viitorul proces de regionalizare.
Deşi promovează viziuni total diferite asupra regionalizării, USL şi PDL au ajuns la un numitor comun. Vicepremierul Liviu Dragnea şi fostul premier, primarul din Cluj, Emil Boc, şi-au prezentat punctele de vedere în cadrul unei dezbateri organizate în Cluj-Napoca. Proiectele de regionalizare propuse de Putere şi de Opoziţie sunt diferite din multe puncte de vedere.
În timp ce USL doreşte menţinerea judeţelor şi a comunelor, PDL ar dori desfiinţarea judeţelor şi comasarea comunelor. De asemenea, USL condiţionează regionalizarea de modificarea Constituţiei, în timp ce, în opinia PDL, acest proces poate fi făcut printr-o simplă lege organică. Însă, la Cluj, vicepremierul USL Liviu Dragnea şi fostul premier PDL, primarul din Cluj, Emil Boc, au găsit şi un numitor comun al celor două proiecte. Ei au căzut de acord că regionalizarea este absolut necesară şi că ea trebuie să aibă loc în acest an, pentru a nu pune sub semnul întrebării capacitatea României de a atrage fonduri europene. De asemenea, ei consideră că regionalizarea nu trebuie să afecteze caracterul de stat naţional unitar al României.
Astfel, vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că ”procesul de regionalizare nu înseamnă transformarea României în stat federal şi nici apariţia unor guverne regionale”. Liviu Dragnea a mai spus că, în opinia sa, în luna octombrie, vom avea o nouă Constituţie, revizuită, care va fi urmată de promovarea unui pachet legislativ referitor la regionalizare şi care ar urma să fie adoptat după votarea noii Constituţii, apoi, până la finalul anului, vor fi desemnate noile structuri de conducere ale regiunilor. Liviu Dragnea a mai adăugat că regiunile vor fi operaţionalizate din luna ianuarie, adică noile instituţii regionale vor începe să funcţioneze efectiv de anul viitor.
Regionalizare tot cu vechea Constituţie
În schimb, Emil Boc a declarat că o posibilă soluţie juridică a regionalizării fără modificarea Constituţiei ar fi comasarea judeţelor. Concret, viitoarele regiuni ar putea purta titlul de judeţe, la fel cum în Polonia poartă numele de voievodate, a spus Emil Boc.
Primarul Emil Boc a afirmat că ”introducerea unui nivel administrativ suplimentar” între judeţe şi Guvern, regiunea, va complica şi mai mult birocraţia. El a afirmat că soluţia este introducerea unui sistem care să includă administraţia locală, cea regională şi cea centrală.
Clujul, capitală regională
Guvernul a primit primele sondaje de opinie referitoare la preferinţele cetăţenilor cu privire la noile reşedinţe ale regiunilor, a anunţat la Cluj vicepremierul Liviu Dragnea. El a citat date dintr-un sondaj comandat de Guvern şi realizat de Institutul Român de Evaluare şi Strategie, IRES, din Cluj-Napoca, institut condus de fostul ministru PSD al Informaţiilor Publice, Vasile Dâncu.Potrivit acestui sondaj, peste 62 la sută dintre locuitorii Transilvaniei de Nord, Regiunea de Nord-Vest, doresc ca Clujul să fie capitală regională.
Situaţia este asemănătoare în Banat, Regiunea de Sud-Vest, unde locuitorii s-au pronunţat în favoarea Timişoarei, în Oltenia, Regiunea Sud, unde locuitorii au ales Craiova, şi în Moldova, Regiunea de Nord-Est, unde locuitorii au ales Iaşiul. Situaţia este mult mai complicată în Transilvania de Sud, adică în Regiunea Centru, unde Sibiul şi Braşovul au un număr sensibil egal de susţinători, la fel ca şi Alba Iulia şi Târgu-Mureşul. În opinia vicepremierului Liviu Dragnea, toate cele patru oraşe se califică pentru statutul de capitală regională.
În Regiunea de Sud-Est, care include sudul Moldovei, nord-estul Munteniei şi Dobrogea. Datorită neomogenităţii acestei regiuni, există păreri care arată că statutul de capitală poate fi revendicat de Constanţa sau de unul din cele două oraşe din aglomeraţia Galaţi – Brăila. În schimb, cei mai mulţi dintre locuitorii Munteniei ar dori ca Bucureştiul să fie capitala regiunii, însă acest lucru nu este posibil, în condiţiile în care Bucureştiul va fi o regiune aparte. În aceste condiţii, pentru statutul de capitală a regiunii concurează oraşele Ploieşti, Piteşti şi Târgovişte.
Explicaţie foto: Dezbaterea pe tema regionalizării a fost una aprinsă la Cluj
