Relaţiile americano-ruse au scăzut la cel mai jos nivel de după perioada Războiului Rece după ce Rusia i-a acordat azil temporar ex-consultantului NSA Edward Snowden. Obama a ripostat anulând brusc un summit la Moscova cu omologul său rus, Putin, prevăzut pentru debutul lunii septembrie. Dar, la o conferinţă avută la Casa Albă, Obama a dezminţit deteriorarea relaţiilor sale personale cu preşedintele Putin.
Preşedintele american a precizat că s-a retras de la summitul bilateral de la Moscova nu numai din cauza deciziei Rusiei de a-i acorda azil lui Snowden, care este căutat de SUA pentru a fi judecat pentru spionaj.
Diferendele dintre Statele Unite şi Rusia s-au accentuat recent atât din cauza susţinerii guvernului de la Damasc de către Moscova în războiul civil din Siria, cât şi datorită preocupărilor americane referitoare la drepturile omului şi altor probleme. Deşi Obama susţine că nu are relaţii reci cu Putin – despre care a declarat că uneori apare „ca un şcolar timid în faţa clasei“ –, cei doi lideri au avut o reuniune iritabilă în iunie, în Irlanda de Nord, iar în fotografiile de la eveniment arată ca şi cum fiecare ar fi fost cu gândul în altă parte.
Obama, care sub mandatul preşedintelui rus Dmitri Medvedev (2008-2012) a propus „resetarea“ relaţiilor bilaterale, reproşa recent Rusiei că revine la „o mentalitate de război rece“, iar acum a precizat că SUA vor lua „o pauză pentru reevaluarea“ relaţiilor şi a vedea încotro se îndreaptă Rusia. „Concret, în ce priveşte o serie de probleme în care credeam că putem face progrese, Rusia nu a reacţionat“, a declarat şeful Casei Albe. „Cred că a existat întotdeauna o anumită tensiune în relaţiile ruso-americane după căderea Uniunii Sovietice.“
SUA şi înalţi funcţionari ruşi au căutat să menţină o relaţie de lucru în pofida tensiunilor existente în cadrul întrevederii de vineri de la Washington. Ambele părţi – partea americană fiind reprezentată de secretarul de stat John Kerry şi cel al Apărării, Chuck Hagel, iar partea rusă de ministrul de Externe, Serghei Lavrov, şi cel al Apărării, Serghei Şoigu – au fost de acord asupra necesităţii convocării la Geneva a unei conferinţe de pace pentru Siria. Celeste Wallander, profesor la American University, consideră că „faptul că ruşii nu şi-au anulat vizita (la Washington) demonstrează că nu doresc să deterioreze mai mult relaţia“.
Curtea cea mai secretă
În faţa furtunii politice iscate de dezvăluirile lui Snowden, preşedintele Obama a anunţat planuri vizând reformarea tribunalului secret de securitate naţională şi s-a angajat să ia alte măsuri vizând divulgarea informaţiilor privind programele secrete ale NSA.
A anunţat că va „lucra cu Congresul“ pentru reformarea dispoziţiilor „Patriot Act“ privind colectarea de date telefonice de către NSA şi a promis o serie de măsuri vizând „în special transparenţa“, dar a dezminţit orice abuz în programele de spionare ale NSA.
Programul de colectare a datelor telefonice este „o unealtă importantă în eforturile noastre de prevenire a comploturilor teroriste“. În afara reformelor neprecizate referitoare la „Patriot Act“, cea mai importantă propunere a preşedintelui Obama ar fi restructurarea Foreign Intelligence Surveillance Court, curtea cea mai secretă din lume, care supervizează programele de supraveghere ale SUA. Paralel cu anunţul preşedintelui, Administraţia a publicat o „carte albă“ care descrie „baza juridică a guvernului pentru un program de colectare a informaţiilor în virtutea articolului 215 al USA Patriot Act“.
Obama a recunoscut că acţiunile lui Snowden au suscitat o dezbatere „mult prea rapidă“ a politicii, iar analiştii estimează că acţiunile preşedintelui – o concesie făcută apărătorilor drepturilor civile şi criticilor privind secretul guvernamental – sunt determinate de intensificarea presiunilor politice venite din propriul partid.
Culisele deciziei lui Putin
Acordând azil „lansatorului de alertă“ Edward Snowden şi opunându-se direct SUA în Siria şi în Iran, preşedintele Vladimir Putin a sfidat deliberat marele rival american, susţin numeroşi analişti. Potrivit Angelei Stent, specialistă în Est într-un centru de cercetare apropiat de serviciile secrete americane, „de la finele Războiului Rece nu am mai văzut ceva asemănător“, referire la acordarea azilului acordat de ruşi lui Snowden.
A fost episodul care a atras tensionarea relaţiilor ruso-americane şi pe care senatorul John McCain l-a calificat drept „o palmă pe faţa tuturor americanilor“. Acordând azil, Putin şi-a luat riscul de a provoca o detonare în relaţiile sale cu rivalul american. Se pare că a ezitat multă vreme. Sosirea lui Snowden la Moscova, venind din Hong Kong după ce chinezii s-au debarasat discret de el, a fost un cadou otrăvit. Dar, pentru că era acolo, trebuia profitat.
Nimeni nu are dubii că FSB, poliţia politică rusă, moştenitorul KGB, a folosit acea lună şi jumătate cât Snowden se afla pe Aeroportul Şeremetievo pentru domeniul care îl interesa – informaţiile. După câteva soluţii eşuate privind soarta lui Snowden, Putin a decis că Rusia ştie să se facă respectată şi nu a luat în considerare cererea de extrădare a fugarului american.
Chiar opozanţii săi s-au felicitat pentru decizia de acordare a azilului politic. Putin datorează o mare parte a popularităţii imaginii sale de om forte şi nu putea rata ocazia de a se reafirma. Unul dintre consilierii săi diplomatici l-a asigurat că afacerea Snowden este „prea nesemnificativă pentru a afecta relaţiile politice“ dintre cele două ţări.
Desigur, anularea unei întâlniri între şefi de stat, programată de mult, este un semnal negativ. Dar, în afara dezacordurilor asupra problemelor concrete, motivul fundamental al răcirii ţine de voinţa lui Putin de a restaura statutul Rusiei ca mare putere, moştenitoarea ex-URSS, instaurând un nou raport de forţe cu SUA. Acest raport de forţe trece uneori prin confruntări cu ocazia conflictelor regionale sau a diferendelor strategice şi uneori prin gesturi politice, ca azilul provizoriu acordat lui Snowden.
