Raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, publicat ieri la Viena, a confirmat cele mai sumbre temeri ale occidentalilor şi ale Israelului. AIEA susţine că dispune de informaţii „credibile” că există „o dimensiune militară” a programului nuclear. În condiţiile în care Rusia a anunţat deja că se opune extinderii sancţiunilor economice, avertismentul preşedintelui israelian că „un atac e mai apropiat decât opţiunea diplomatică” indică un război iminent în Iran.
Informaţiile „credibile şi coerente” ale AIEA se referă, printre altele, la existenţa unor simulări computerizate privind implozia unei bombe nucleare, dar şi la construcţia efectivă a unor dispozitive de testare a comprimării explozibililor sau transformarea uraniului în metal pentru echiparea ogivelor.
În plus, raportul face referire la o „reţea nucleară clandestină”, o confirmare a informaţiilor publicate de Washington Post săptămâna trecută, potrivit cărora un om de ştiinţă rus precum şi specialişti pakistanezi şi nord-coreeni au fost angajaţi de regimul teocratic de la Teheran pentru a construi o bombă nucleară. Iranul a negat acuzaţiile, preşe-dintele Mahmoud Ahmadinejad declarând sfidător, că programul nuclear iranian nu va fi modificat nici măcar cu o literă.
Click aici pentru a mări
Sancţiuni? Care sancţiuni?
Dintre puterile occidentale membre permanente ale Consiliului de Securitate ONU, Franţa a solicitat „sancţiuni dure” împotriva Iranului. Ministrul de Externe, Alain Juppé, a evocat ieri trecerea întregului program nuclear iranian sub autoritatea Consiliului de Securitate şi a cerut Rusiei şi Chinei să susţină sancţiuni eficiente care să forţeze Teheranul să se supună cererilor comunităţii internaţio-nale. În schimb, reacţia Casei Albe a fost una slabă şi precaută, americanii mulţumindu-se să vorbească despre „mărirea presiunii” economice asupra Iranului. Administraţia Obama s-a arătat mai degrabă înclinată să sublinieze concluziile unui raport mai vechi al CIA, potrivit căruia Iranul ar fi abandonat eforturile de a construi arma atomică încă din 2003. AIEA citează însă informaţii coroborate, provenite de la serviciile de informaţii aparţinând unui număr de zece state membre, care confirmă că demersurile au fost reluate susţinut în 2008 şi 2009.
Profitând de indecizia americană, Rusia a anunţat ieri că nu va susţine adoptarea unor sancţiuni suplimentare împotriva Iranului. Adjunctul ministrului de Externe, Ghenadi Gatilov, a motivat această opoziţie prin faptul că orice sancţiune în plus va fi interpretată de comunitatea internaţională drept un instrument prin care se încearcă schimbarea regimului de la Teheran. Chiar dacă AIEA va sesiza Consiliul de Securitate în cadrul reuniunii ce urmează să aibă loc pe 17 şi 18 noiembrie, Gatilov a anunţat că Rusia nici măcar nu va examina propunerile în sensul înăspririi sancţiunilor împotriva Iranului. Blocajul diplomatic lasă, practic, povara deciziei privind ameninţarea nucleară iraniană pe umerii Israelului.
Cât de mult ştie Israelul
Duminică, preşedintele Israelului, Shimon Peres, avertizase că „posibilitatea unui atac militar împotriva Iranului este mai apropiată decât o opţiune diplomatică”, un semn că Israelul consideră ameninţarea iraniană drept serioasă. În Israel – ţară care a avertizat în repetate rânduri că nu va tolera ca Iranul să ajungă în posesia armei nucleare, pe care o consideră o „ameninţare existenţială” – dezbaterea privind oportunitatea unui atac preventiv împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului s-a intesificat recent, fiind alimentată şi de recentele teste cu rachete cu rază lungă de acţiune. În replică, adjunctul şefului marelui stat major Iranian, generalul Massud Jazayery a ameninţat ieri că Iranul va distruge Israelul dacă Ierusalimul va ataca instalaţiile nucleare iraniene. El a afirmat că printre ţinte se numără centrul nuclear de la Dimona dar „a precizat că riposta iraniană nu se va limita la Orientul Mijlociu”. În schimb, ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a ţinut să-i asigure pe israelieni că guvernul său „nu doreşte un război, dar dacă va fi atrasă într-un război fără voia ei, atunci temerile privind pierderi de vieţi omeneşti în masă sunt nefondate. Nu există nici o şansă să avem 500.000 de victime, 5.000 de victime sau 500. Israelul este şi va rămâne cel mai puternic stat din regiune.”
În consecinţă, răspunsul la întrebarea privitoare la cât de iminent este războiul în Iran, depinde de cât de mult ştiu israelienii despre progresele Teheranului în obţinerea armei nucleare. „Ştim mai multe despre Iran decât ştie Washington Post şi ştim chiar mai multe decât ştie AIEA”, a asigurat Ehud Barak.
