Ministrul Turismului, Cristian Petrescu, a sosit în weekend în prima vizită oficială pe litoral. A vizitat portul turistic Mangalia, Cazinoul din Constanţa şi a emis câteva soluţii pentru relansarea turismului pe litoral, nici una însă revoluţionară.
Dimpotrivă, sunt aceleaşi idei vânturate pe rând de majoritatea miniştrilor Turismului, care fie nu pot fi puse în practică, fie sunt aplicate pe principiul paşilor (prea) mărunţi. „Vremea tunurilor imobilare, atunci când luai un hotel pe 3 lei şi îl vindeai pe 10 lei, a trecut. Nu cred că va mai exista foarte curând o creştere a preţului la imobiliare, iar cei care ţin hotelurile în paragină ar fi bine să le vândă celor care doresc să se ocupe de acest lucru. Este timpul ca aceste construcţii să reintre în circuitul turistic”, a afirmat Cristian Petrescu în scurta sa vizită. Afirmaţia este corectă şi ar putea ajuta turismul, mai ales cel din sudul litoralului, unde sunt cele mai multe hoteluri părăsite. Din păcate, acolo, în sud, nu există persoane dornice să cumpere. „Aş vinde şi mâine dacă aş avea cui”, a declarat un hotelier, care a subliniat că nimeni nu este interesat de activele de cazare din sud.
Nu există interes
În ceea ce priveşte hotelurile aflate în paragină, lucrurile sunt şi mai dificile. Există în sud nenumărate active, cumpărate şi abandonate de persoane cum ar fi fraţii Micula, care au dobândit un adevărat „imperiu”, format din ceea ce erau odată cele mai căutate hoteluri din zonă, „perlele coroanei”. Amintim aici numai complexul Amfiteatru-Belvedere din Neptun-Olimp. Nimeni nu i-a putut obliga până acum să vândă. Hotelul a fost închis ba pentru renovări, ba din lipsă de activitate. Primăria Mangalia a impus şi o aşa-numită taxă pe paragină, dar proprietarii de active nu s-au arătat prea speriaţi. Şi alte soluţii ar fi greu de aplicat. În aceste condiţii, sfatul ministrului, „ar fi bine să le vândă”, este practic inutil: nici proprietarii nu vor să vândă (poate că unii aşteaptă într-adevăr creşterea pieţei activelor), nici cumpărători nu sunt.
De fapt, în această perioadă de criză lumea nu se înghesuie să cumpere nici măcar în staţiunea Mamaia, care încă atrage turişti. „Dacă ar putea, hotelierii din sud şi-ar muta la propriu hotelurile în Mamaia. Aici, chiar dacă preţurile sunt de două ori mai mari, există turişti”, spunea un specialist în turism. Acum câteva zile a avut însă loc o licitaţie prin care RA-APPS dorea să vândă mai multe active de pe litoral: hotelul Dacia din Neptun (176 camere, preţ de pornire 2,43 milioane euro fără TVA), vilele de protocol Agigea din Eforie Nord (1,31 milioane euro fără TVA), Egreta (302.000 euro fără TVA) şi Cerna (301.200 euro fără TVA) din Mamaia. S-au mai scos la vânzare un teren de tenis şi unul de minigolf. Nu s-a vândut nimic, deşi hotelul Dacia, de exemplu, este scos la vânzare din 2007 şi acum preţul aproape s-a înjumătăţit.
Cine să prelungească sezonul?
O altă idee (corectă, de altfel) a noului ministru al Turismului este necesitatea de a se prelungi sezonul estival. „Să mărim durata de şedere a turiştilor pe litoral. Dacă vin doar în weekend bucureştenii sau românii, în general, hotelierii s-ar putea să aibă profit mai mic decât dacă turiştii vin o săptămână sau cinci zile”, a declarat ministrul. Hotelierii înţeleg acest lucru, dar nu ţine de ei. Turiştii trebuie atraşi pe litoral. „Dacă se continuă cu acest gen de a încerca să faci turism pe litoral, adică două luni de sezon, hotelierii acţionează pe măsură, în sensul că încearcă să aibă profitul doar în acele două luni pentru un an întreg sau şase luni de sezon, cum ar trebui. Faptul că hotelurile sunt deschise de la 1 mai până la sfârşitul lui octombrie înseamnă că ar trebui făcut ceva ca turistul să nu vină doar pentru soare şi nisip, ci să aibă şi multe alte lucruri de făcut şi mă refer la circuite culturale, excursii cu vaporaşul, agrement, organizare de evenimente”, a mai spus ministrul.
Dar cine să facă aceste lucruri? Hotelierii cu siguranţă că nu se vor implica, pentru că vor spune că nu au fonduri. Un răspuns posibil ar fi investitorii privaţi. Ne aflăm însă într-un cerc vicios: aceştia nu se implică pentru că numărul de turişti este mic, iar numărul de turişti este mic şi pentru că aceştia nu se implică. Mai există un răspuns: responsabili ar trebui să fie autorităţile locale, care să coopereze cu ministerul şi cu asociaţiile de promovare a turismului. Aici se ridică o altă problemă: lispa fondurilor. În Mamaia, în anii trecuţi s-au organizat tot felul de evenimente, de la curse de Formula 1 pe apă la spectacole zilnice şi gratuite de samba. Din cauza neimplicării ministerului sau a crizei, toate acestea au dispărut. În sud, situaţia este şi mai tristă. Acolo, un oraş cu 40.000 de locuitori, Mangalia, ar trebui să administreze toate staţiunile arondate, de la Neptun până la Cap Aurora. Aproape imposibil, fără sprijin.
Singurele măsuri concrete care se pot lua până la deschiderea sezonului estival sunt amenajarea plajelor distruse de furtunile din iarna trecută. Şi aleile pietonale din sud au fost distruse, dar acestea au fost lăsate în grija autorităţilor locale. Adică a Primăriei Mangalia. Ministrul a identificat şi o altă problemă la care se caută rezolvare: cea a algelor. Pentru prima dată în ultimii ani, în largul mării, pe o distanţă de trei kilometri, se vor monta plase speciale, care au rolul de a împiedica algele să ajungă la ţărm.
Vizita ministrului a creat şi nemulţumiri. Primarul Mangaliei, Claudiu Tusac, membru PSD, a reclamat faptul că acesta nu a discutat şi cu autorităţile din sud. „Când am fost la MDRT nu am reuşit să intru deoarece mi s-a cerut să mă anunţ cu zece zile înainte, iar el a venit din scurt şi s-a plimbat pe unde a vrut. Situaţia litoralului este dezastruoasă. Pe plajele distruse de furtuni şi care arată ca după al doilea război mondial lucrările nu se vor termina până la începerea sezonului estival. Construcţiile ilegale tronează nestingherite pe nisip, deoarece Inspectoratul de Stat în Construcţii le acoperă pe cele ale acoliţilor din PDL. Ministrul nu a fost interesat de proiectele de dezvoltare turistică derulate în zonă, de ideile de proiecte pe care le pregătisem să i le prezentăm, era concentrat pe prezenţa sa publică, pe declaraţiile ce le avea de dat presei”, a precizat primarul Claudiu Tusac.