În timpul Kurban Bayram-ului, musulmanii sacrifică animale, pe care le împart cu cei nevoiaşi, se duc la geamie şi petrec alături de familie.
Şeful Cultului Musulman din România, muftiul Muurat Iusuf, a declarat că Sărbătoarea Sacrificiului este un eveniment religios comemorativ în religia islamică, ce are loc la finalul pelerinajului anual organizat la locurile sfinte din Arabia Saudită, de la Mecca. „Pelerinajul, ce se desfăşoară după un ritual strict, reiterează pelerinajul iniţiatic al Profetului Mohammed, în primul mileniu creştin, la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, dealul Muzdalifa şi Medina, la care participă anual circa trei milioane de pelerini, dar şi puterea sacrificiului pentru credinţa în Creator, probată de Profetul Ibrahim”, a precizat muftiul.
Sărbătoarea Sacrificiului comemorează, la sfârşitul pelerinajului, gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia lui Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate. „Pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Allah, văzându-i hotărârea şi nestinsa credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel că lama cuţitului taie gâtul animalului, şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual credinţa în Allah”, a adăugat şeful Cultului Musul-man, Muurat Iusuf.
Tradiţia sacrificării unui animal (berbec, oaie, miel, cămilă, bivol sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit a apărut în anul al II-lea al islamului, având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, prinos de mulţumire şi recunoştinţă pentru împlinirea unor năzuinţe. Respectând vechile tradiţii, marţi şi cei 22.000 de credincioşii musulmani din Dobrogea au început sacrificiul ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşite în Moscheia Hunchyar, din Constanţa, chiar de către muftiul Iusuf Muurat, iar cea mai mare parte din carnea animalelor sacrificate a fost oferită în dar săracilor, prietenilor şi rudelor. De asemenea, potrivit tradiţiei, familiile reunite vizitează, în prima zi a sărbătorii, mormintele rudelor sau ale celor dragi şi fac rugăciuni în casele celor decedaţi, iar după-amiază, la masa tradiţională de Kurban Bayram, se fac urări între membrii familiei, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri şi bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc.
Baclavale, sarailii şi sutlac
„Meniul pentru Bayram se prepară cu o zi înainte, fiind alcătuit din cior-be, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi tradiţionalele baclavale , rulouri însiropate cu miere – sarailii. În ajunul sărbătorii, gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii, aşternând cele mai bune coverturi, covoare şi alte ţesături decorative, lucrate de mână din fire aurii şi de mătase”, spune muftiul Iusuf Muurat.
