Triplul asasinat de la Mangalia revine in actualitate. Nu pentru ca itele acestei povesti de groaza, chiar macabra, ar fi fost descalcite si criminalul (sau criminalii) pedepsiti. O intreaga familie, sot, sotie si fiica, a carei varsta nu depasea 8 ani, a fost executata, cadavrele fiind ingropate in diverse locuri. Acum, principalul suspect, albanezul Shyti Blenis, este deja cu un picior si jumatate in libertate. Decizia luata de Tribunalul Constanta i-a lasat fara replica pe procurori si a pus serios pe ganduri opinia publica. Aceasta hotarare, care alimenteaza o lunga si scandaloasa traditie in ce priveste punerea grabnica in libertate a unor personaje dubioase, ne-a readus in memorie cazul „Vila Cristina” din Eforie Nord. Atunci, in conditii destul de confuze, nora unui personaj important a fost omorata cu bestialitate. Toate dovezile prezentate de procurorii constanteni – care il indicau ca principal suspect chiar pe sotul victimei! – au fost spulberate printr-o decizie oarecum asemanatoare. Cel in cauza a fost pus in libertate, iar dosarul se plimba pe la diverse instante din tara. Mai mult decat atat, domnul Cristian Deliorga, un excelent profesionist, omul care a coordonat activitatea echipei de anchetatori, a fost la un pas de a fi tarat prin tribunale! Din pacate, in ultimii ani deciziile de acest gen au reprezentat o veritabila trambulina pentru marii infractori. Evident, este vorba de o trambulina cu deschidere spre libertate. Ca un facut, in cazul unor infractori de renume, care s-au scolit in contrabanda cu tigari, pentru a-si desavarsi lipsa de scrupule in afacerile ilegale cu benzina si motorina, s-au gasit tot felul de chichite si portite ca dumnealor sa iasa basma curata. Stau marturie, dupa cum am mai scris, dosarele marilor furturi de combustibil puse la dospit. Dupa arestari spectaculoase, de sunet si lumina, au urmat eliberari la fel de spectaculoase si de utile. Marii contrabandisti au disparut fara urma. Se rejudeca la infinit tot felul de cazuri celebre. Din cand in cand, mai palpaie cate un beculet anemic in „Dosarul ASSOS”, cu un sfarsit previzibil. Jamal Al-Atm, creierul acestei afaceri, nu va mai calca in veci in Romania, pentru ca autoritatilor romane le-a pierit cheful de mari dezvaluiri si declaratii. Fara sa fiu cinic, cred ca generalului Florica, fost mare sef peste Garda Financiara, i-a venit inima la loc dupa moartea generalului Carlig, omul care a pus pe tapet intreaga poveste. Dupa ce au fost pusi in libertate la Constanta, numerosi indivizi certati cu legea au parasit tara in doi timpi si trei miscari. Altii, cu cronometrul in mana, au facut acelasi lucru, evaporandu-se peste hotare la numai cateva minute dupa emiterea ordinului de retinere. Este si cazul numitului Emil Oprea, cel care, sub protectie de partid, a decantat, in timpul guvernarii pesediste, cele peste 7 milioane de dolari praduite, pe filiera rambursarilor ilegale de TVA, de la bugetul de stat. De ce oare nu-si da nimeni silinta ca acest Emil Oprea sa fie adus in tara? Daca albanezul Blenis va fi pus in libertate, se vor isca noi controverse pe aceasta tema. Respectam dreptul la prezumtia de nevinovatie a lui Shyti Blenis, dar, in acelasi timp, nu putem sa nu ne intrebam de ce inceperea cercetarii judecatoresti este amanata la nesfarsit!
