2 C
București
duminică, 29 decembrie 2024
AcasăSpecialAlexandru Tulai: „Cluj Innovation City va reprezenta un motor de dezvoltare economică”

Alexandru Tulai: „Cluj Innovation City va reprezenta un motor de dezvoltare economică”

Viitorul orăşel al ino­vaţiei, Cluj Inno­vation City, este considerat de întreaga comunitate clujeană drept principalul proiect pentru viitoarele două decenii. Cluj Innovation City va genera 20.000 de locuri de muncă şi va strânge aproximativ 100.000 de locuitori, estimează specialiştii. Dincolo de aceste estimări, preşedintele clusterului Cluj IT, Alexandru Tulai, oferă o serie de informaţii în premieră despre Cluj Innovation City.

Care va fi rolul clusterului Cluj IT în Cluj Innovation City?

Alexandru Tulai: Proiectul Cluj Innovation City (CIC) este un o iniţiativă consolidată şi promovată de Clusterul Cluj IT, iar implicarea noastră rămâne o constantă pe toată perioada realizării proiectului. Cluj Innovation City a fost conceput ca un proiect pentru întreaga comunitate clujeană, având drept prioritate inovarea şi dezvoltarea sustenabilă. Atât universităţile clujene, cât şi autorităţile publice care sunt membre în Cluster sunt deja implicate direct în dezvoltarea CIC. Administrarea şi managementul vor deveni responsabilitatea unei alte entităţi, însă ClujIT va rămâne angajat în acest proiect pe care l-a asumat şi îşi va concentra eforturile, alături de ceilaţi factori de acţiune implicaţi, pentru a face din Cluj Innovation City, aşa cum am subliniat mai sus, un proiect al întregii comunităţi.

Cum anume va susţine ­industria IT dezvoltarea ­celorlalte industrii din viitorul oraş al inovaţiei?

A.T.: Dacă privim dezvoltarea şi funcţionarea oricărei industrii, fie ca avem în vedere agricultura, construcţia de maşini sau industria de servicii, observăm faptul că IT-ul este o componentă esenţială ce susţine evoluţia acestora. Este greu să ne imaginăm astăzi vreun domeniu de activitate care să nu utilizeze IT-ul într-o formă sa alta. Ne dorim ca prin Cluj Innovation City să oferim un model la nivel regional, naţional şi, de ce nu, şi internaţional, de promovare inovării prin cercetare, dezvoltare, transfer tehnologic şi aplicare în mediul socio-economic, IT-ul având rolul de suport în acest mecanism.

Care sunt cele patru mari ­componente strategice ale dezvoltării Cluj Innovation City?

A.T.: Prin CIC ne dorim să facilităm proximitatea şi cooperarea centrelor de cercetare şi dezvoltare într-un singur campus axat pe cele patru specializări inteligente: Bio-economia, Tehnologia Informatiei, Energie – Mediu şi Sănătate. Toate aceste componente vor fi susţinute de institutele de cercetare ale universităţilor clujene implicate în proiect. De pildă, în cazul Bio-economiei vor exista patru institute pentru: Dezvoltarea rurală, Biotehnologii, Nanotehnologii şi Microbiologie. Sau, pentru specializarea Energie-Mediu vor exista institute pentru: Energii regenerabile, Managementul crizelor, Smart Cities şi Hidrologie. În felul acesta, ne dorim să concentrăm eforturile comunităţii academice clujene şi sincronizarea cu piaţa prin transferul tehnologic, astfel ca proiectele inovative să aibă un impact real asupra mediului economic şi social. Specific acestor componente strategice este cooperarea inter-disciplinară şi inter-instituţională, consolidarea competenţelor pentru furnizarea de soluţii, orientarea spre inovare şi piaţă şi dezvoltarea durabilă a regiunii.

Cum se va transforma ­economia clujeană după ­realizarea acestui proiect?

A.T.: Cluj Innovation City va deveni un motor sustenabil de dezvoltare socio-economică şi va avea un impact semnificativ asupra economiei clujene.

În primul rând, orientarea spre produse inovative proprietare, şi înclinarea balanţei dinspre outsourcing înspre inovare va avea un impact semnificativ pe termen lung asupra economiei clujene. În al doilea rând, capacitatea ridicată de a gestiona în comun proiecte majore prin agregarea mediului de afaceri, va atrage interesul internaţional pentru parteneriate cu Clujul.

În al treilea rând, prin faptul că CIC susţine, promovează şi facilitează antreprenoriatul, se consolidează contextul favorabil pentru dezvoltarea de noi idei, business-uri şi produse noi.

În al patrulea rând, cooperarea academică cu mediul de business, susţinerea autorităţilor publice şi prezenţa unei infrastructuri orientate spre inovare şi competitivitate, conferă stabilitatea şi interesul pe care il caută adesea investitorii străini.

Pe scurt, dezvoltarea de produse inovative „made in Cluj”, implicarea în proiecte naţionale şi internaţionale majore, promovarea start-up-urilor şi spinn-off-urilor, precum şi atragerea investitorilor străini vor oferi o creştere economiei clujene.

Cât de potrivit este ­apelativul de Sillicon Valley al ­Transilvaniei, care a fost atribuit de către presă acestui oraş al inovaţiei?

A.T.: Nu este potrivit deloc, din cel puţin două motive. O dată pentru ca fenomenul Sillicon Valley este, în opinia mea şi a multor altora, unul irepetabil. Sigur că au apărut tot felul de iniţiative construite după acelaşi model, dar cred că problema este tocmai această „construcţie”. Sillicon Valley s-a născut şi a crescut organic, fără nici o intervenţie externă, în afară de forţele economice care l-au făcut ceea ce este astăzi. Conceptul nostru, Cluj Innovation City, nu se doreşte aşa ceva. Şi asta mă aduce la cel de-al doilea motiv pentru care apelativul este cel puţin nepotrivit. CIC nu va fi un oraş al IT-iştilor, asa cum apare adesea în presă în prezent, ci mai degrabă un loc destinat inovaţiei în toate sectoarele de importanţă pentru această regiune a Europei şi în care, industria noastră, a IT-ului, în special a software-ului, va îndeplini exact rolul pe care îl are, adică cel de industrie suport. În Cluj Innovation City dorim să concentrăm cât mai mult din capacitatea de inovaţie, cercetare şi creaţie din această parte a lumii, deci în nici un caz nu va fi un „orăţel al IT-ştilor” ci mai degrabă, dacă îmi acceptaţi formularea, unul al „inovatorilor”.

Cele mai citite

Federația Sanitas: Guvernul a acceptat parțial solicitările sindicale; sporurile pentru weekend și sărbători legale, menținute în 2025

Reprezentanții Federației Sanitas au anunțat, sâmbătă, că Guvernul a acceptat o parte dintre revendicările sindicale, în urma ședinței Consiliului Național Tripartit, desfășurată pe 28...

Pompierii și specialiștii IT, în topul încrederii românilor. Politicienii și jurnaliștii, pe ultimele locuri (sondaj IRES)

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de aproape o mie de persoane, prin metoda CATI Pompierii și specialiștii IT sunt profesiile în care românii...

Federația Sanitas: Guvernul a acceptat parțial solicitările sindicale; sporurile pentru weekend și sărbători legale, menținute în 2025

Reprezentanții Federației Sanitas au anunțat, sâmbătă, că Guvernul a acceptat o parte dintre revendicările sindicale, în urma ședinței Consiliului Național Tripartit, desfășurată pe 28...
Ultima oră
Pe aceeași temă