Posibilitatea ca Daniel Morar să ajungă procuror general, iar Laura Codruţa Kovesi procuror-şef al DNA este văzută cu ochi buni pe plan extern, dar stârneşte reacţii dintre cele mai adverse la vârful USL. Primul pas în această direcţie a fost însă făcut, după ce Kovesi a anunţat ieri că va candida pentru postul de şef al DNA.
Fostul procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi, al cărui mandat a încetat oficial ieri, va candida la şefia DNA, unde până acum funcţia de procuror-şef a fost deţinută de Daniel Morar. În schimb, acesta din urmă a fost delegat luni ca prim-procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în locul lui Kovesi, şi, la rândul său, a delegat-o la conducerea DNA pe adjuncta sa, Laura Oprean, considerată mâna dreaptă a lui Morar.
Anunţul făcut de Kovesi cu privire la propria sa candidatură pentru poziţia de şef al DNA, dar şi trecerea lui Daniel Morar, cu numai o zi înainte, la conducerea interimară a Parchetului General este de natură să alimenteze scenariile privind o eventuală rocadă la vârful celor două instituţii. Este adevărat că, spre deosebire de Laura Codruţa Kovesi, Morar a făcut cunoscută până acum o singură poziţie, aceea că îşi doreşte modificarea actualei proceduri de selecţie, impusă de Ministerul Justiţiei, pe care o consideră nepotrivită. Dar tot la fel de adevărat este că ideea unei rocade Kovesi-Morar este văzută foarte bine la Bruxelles, dar şi în cancelariile occidentale, iar asta în condiţiile în care activitatea instituţiilor conduse de cei doi procurori-şefi a fost în repetate rânduri apreciată în rapoartele Comisiei Europene.
Pe de altă parte, în ciuda imaginii bune de care Daniel Morar şi Laura Codruţa Kovesi se bucură pe plan extern, pe plan intern ideea unei rocade este respinsă cu duritate de coaliţia de guvernământ.
În tabăra USL spiritele s-au încins deja încă dinainte de anunţul candidaturii lui Kovesi, imediat după ce Morar a fost delegat de aceasta, ca interimar, la şefia Parchetului General. Referindu-se la o eventuală rocadă, liderul PNL, Crin Antonescu, a vorbit în termenii cei mai tranşanţi: „Aş considera scandalos din partea acestui guvern, acestui ministru, să vină o asemenea propunere, pentru că nu încape negociere într-un asemenea subiect. Este inacceptabil, pentru că eu am spus public lucruri despre prestaţia lor în fruntea acestor instituţii. Ar fi inacceptabil ca cineva să facă o înţelegere cu domnii Băsescu, Barroso sau dna Reding pe marginea acestui subiect”.
„Ca pe vremea Ralucăi Vodă”
Reticenţe persistă şi în PSD. Ioan Chelaru, vicepreşedinte al formaţiunii, se declară convins că Ministerul Justiţiei nu va ţine cont de „jocul de glezne” dintre Daniel Morar şi Laura Codruţa Kovesi şi va nominaliza alte două persoane cu o pregătire profesională exemplară pentru cele două funcţii din conducerea Justiţiei. În schimb, preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Toni Greblă (PSD), vede în această posibilitate o interpretare cu rea-credinţă a Constituţiei.
„Au găsit această soluţie, cine pleacă – pentru că şi-a terminat mandatul – îşi desemnează, ca pe vremea Ralucăi Vodă, un succesor, succesorul la rândul lui îşi desemnează de unde pleacă un înlocuitor, şi uite aşa Constituţia României este interpretată cu rea-credinţă, ne batem joc de regulile fundamentale într-un stat de drept şi solicit autorităţilor, puterilor statului implicate în această «rocadă» să intervină prompt pentru a face ca efectiv prevederile legale, exercitarea a două mandate în aceeaşi instituţie, autoritate, putere a statului român, să fie efectiv respectate”, consideră Greblă.
Morar păstrează puterea şi la DNA
Delegarea adjunctului Laura Oprean la conducerea DNA nu înseamnă altceva decât că Daniel Morar îşi menţine influenţa la vârful acestei instituţii. Oprean a lucrat ca procuror la structura teritorială Cluj a DNA, fiind chiar şeful structurii, de unde a fost adusă în 2009 de Morar pentru a-i fi adjunct, după ce Mircea Zărie a ieşit la pensie. De-a lungul timpului, a beneficiat din plin de susţinerea procurorului-şef al DNA, ultimul exemplu în acest sens fiind tocmai delegarea ca procuror-şef al structurii de luptă împotriva corupţiei.
