Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a întrunit astăzi pentru a sesiza Inspecţia Judiciară, cerand verificari cu privire la faptul că „unii jurnalişti” au adus atingere întregului sistem judiciar, afectand INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI.
La vina „unor jurnalişti” , judecătorii secţiei au adaugat şi declaraţiile „unor politicieni” care au afectat credibilitatea Justiţiei.
Demersul Secţiei de judecători a survenit după ce săptămana trecută Romania Liberă a cerut un punct de vedere de la Inspecţia judiciară, respectiv am întrebat dacă este legal ca o hotărare de revocare din CSM să nu conţină MOTIVE şi dacă e normal ca un preşedinte de Curte de Apel să sugereze celorlate Curţi de Apel cum se poate completa această lacună. De asemenea, am întrebat dacă nu trebuie pedepsiţi magistraţii care nu ştiu că trebuie motivată o hotărare de revocare a unui magistrat din CSM.
Judecătorii CSM vor să scape de vină dacă raportul de ţară va fi negativ la adresa lor
Avand în vedere că demersul majorităţii secţiei de judecători de a sesiza Inspecţia Judiciară are loc cu două zile înainte de publicarea raportului de ţară din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene, se poate interpreta ca aceşti magistraţi au recurs la o tactică de a arunca vina pe „unii jurnalişti” dacă va exista un capitol critic la adresa lor. Purtătorul de cuvant al Comisei Europene, Mark Gray, a anunţat deja că scandalul din CSM de la alegerile din 4 ianuarie va fi reflectat în raport.
Reamintim că la alegerile CSM, o minoritate, reprezentată de şapte judecători – respectiv Horaţiu Dumbravă, Adrian Neacşu, Alexandru Şerban, Monalisa Neagoe, Mircea Aron, Adrian Bordea, Marius Tudose -, plus ministrul Justiţiei , Mona Pivniceru, nu a acceptat rezultatul unui vot legal – dintr-o şedinţă transmisă în direct, online-, prin care preşedinte CSM a fost ales procurorul Oana Schmidt Hăineală şi apoi a blocat alegerea vicepreşedintelui, după ce doi judecători ( Alina Ghica şi Cristi Dănileţ) şi-au depus candidatura. De aici a pornit scandalul şi apoi dezvălurile din Romania Liberă şi alte cateva publicaţii.
Dezvăluirile „unor jurnalişti” despre atitudini suspecte ale unei minorităţi din CSM, pot fi de natură să „inducă sentiment de neîncredere în judecători şi în sistemul judiciar în ansanblul său”
In preambulul comunicatului lor de luni, judecătorii CSM au ridicat ode libertăţii presei şi dreptului la informare, apoi i-au aruncat în hău pe jurnaliştii care au descoperit şi publicat manevrele ministrului Justiţiei de la alegerile CSM (care îl voia ca preşedinte CSM pe bonumul Mircea Aron, pentru a putea controla instituţia, ca pe vremea Guvernului Năstase).
De asemenea, majorităţii judecătorilor din CSM nu le-a convenit nici faptul că am descoperit modul nelegal în care s-au desfăşurat procedurile de revocare a a doi judecători – Alina Ghica şi Cristi Dănileţ – care, prin depunerea candidaturilor la vicepreşedinţia CSM, au încurcat planurile de subordonare ale CSM, respectiv revocarea administrativă a proaspătului preşedinte ales Hăineală, pentru a rămane preşedinte Mircea Aron.
Numai prin astfel de manevre de subordonare ale CSM putea fi ulterior subordonată Justiţia, scopul final fiind salvarea parlamentarilor şi a baronilor locali de dosare penale şi mai ales de puşcărie.
Tot în categoria dezvăluirilor negative din ultima vreme intră şi faptul că RL a relatat cine coordonează adunările generale de revocare din CSM la instanţele din ţară, că există presiuni ale baronilor locali asupra instanţelor din ţară ( după cum ne-au anunţat magistraţi locali) , că hotărarile de revocare sunt fără motivare etc.
După ce în comunicatul de luni se laudă rolul presei ( probabil au ajuns la concluzia că aşa dă bine în ochii Comisiei Europene), majoritatea secţiei de judecători de la CSM precizează:
„Secţia pentru judecători informează opinia publică că azi, 28 ianuarie 2013, a sesizat Inspecţia Judiciara – Direcţia de Inspecţie Judiciară pentru judecători pentru a constata dacă s-a adus atingere independenţei judecătorilor prin afirmaţiile din ULTIMA VREME, prin unele din poziţiile publice făcute în spaţiul public, fie în mass – media de unii jurnalişti, fie de unii politicieni, fie de alţi actori publici.
Formularea unor acuzaţii de gravitate deosebită, lansate în spaţiul public, la adresa unor judecători sau instanţe judecătoreşti, poate fi de natură să inducă în opinia publică un sentiment de NUÎNCREDERE în judecători şi în SISTEMUL JUDICIAR ÎN ANSAMBLUL SĂU”.
Secţia de judecători NU i-a apărat şi pe cei doi magistraţi – Ghica şi Dănileţ- supuşi linşajului de „alţi jurnalişti”
Potrivit logicii majorităţii secţiei de judecători de la CSM, dacă presa descoperă o faptă sau un şir de fapte ale unor magistraţi ca Horaţiu Dumbravă, Adrian Neacşu sau alţii din grupul lor, fapte suspectate a fi nelegale sau lipsite de moralitate, NU ARE VOIE să le publice pentru că, publicandu-le, se aduce atingere independenţei intregului sistem judiciar. Dar, dacă e vorba de alţi magistraţi (Ghica, Dănileţ, Hăineală), dezvăluirile presei sunt lăudabile.
In legătură cu declaraţiile unor politicieni care decredibilizează Justiţia. nu s-a înţeles de ce majoritatea judecătorilor secţiei NU a sesizat Inspecţia Judiciară şi pentru faptul că unii lideri de partid sau baroni locali, suspectaţi de fapte de corupţie sunt apăraţi de politicieni, fie prin mitinguri (baronii Constantin Nicolescu sau Antonie Solomon) , fie în Parlament, cum au fost cazurile fostului ministru Victor Paul Dobre (PNL) sau deputatul Ion Stan (PSD). Atunci NU s-a atentat la independenţa Justiţiei?
Majoriatea judecătorilor CSM s-a referit doar la comentariile politicienilor după ce presa a relatat despre scandalul alegerilor de la CSM, care au culminat cu adunări generale de revocare a judecărilor incomozi pentru ministrul Justiţiei Mona Pivniceru şi a susţinătorilor ei (cei şapte judecători) din CSM.
Informaţia despre absenţa MOTIVELOR din hotărarile de REVOCARE din CSM a doi judecători incomozi pentru ministrul Justiţiei, trebuia ASCUNSA de ochii opiniei publice
Spre exemplu, ultima vină a jurnaliştilor, între care ne aflăm şi noi, cei de la RL,- potrivit logicii majorităţii secţiei de judecători de la CSM – este că nu am ascuns informaţia potrivit căreia preşedintele Curţii de Apel Cluj, Valentin Mitea, într-un mail, a recunoscut faptul că toate hotărarile de revocare a judecătoarei Alina Ghica, emise de vreo 12 Curţi de Apel, NU CONŢIN MOTIVELE ABSOLUT OBLIGATORII , motiv pentru care preşedintele Mitea a sugerat ca acestea să se regăsească în procesele verbale ale adunărilor generale ( deşi legea prevede clar că motivele trebuie trecute în hotararile adunarilor generale). Romania Liberă a dat informaţii şi documente în facsimil despre acest subiect, care probează cu varf şi îndesat informaţia.
In plus, ce i-a supărat pe judecători afost faptul că Romania Libera a cerut Inspecţiei Judiciare si un punct de vedere cu privire şi la revocarea din CSM a judecătorului Cristi Dănileţ, unde există un motiv generic ” a participat la o procedură de alegeri netransparentă”, transmisă în direct, online, dar la care au participat şi alţi 17 magistraţi, care au votat şi ei, împreună cu minsitrul Justiţiei, insă care nu au fost propuşi pentru revocare. Intre cei 17 care au participat la „procedura netransparentă” se află şi cei care şapte judecări de la CSM ( Dumbravă, Neacşu, Şerban, Neagoe, Aron, Bordea, Tudose) care acum reclamă subminarea independenţei Justiţiei de către „unii jurnalişti”.
Cine nu execută „ordinul”, e zburat din CSM
Totul a pornit de la scandalul alegerilor conducerii CSM din 4 ianuarie 2013, cand funcţia de preşedinte a fost caştigată prin vot secret de procurorul Oana Schmidt Hăineală, în detrimentul judecătorului Mircea Aron, preferatul ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru şi a altor şapte judecători ai CSM (la alegeri au participat 18 membri CSM ).
Pentru funcţia de vicepreşedinte şi-au depus candidatura doi judecători – Alina Ghica şi Cristi Dănileţ – , deşi ceilalţi embrii judecători ai secţiei AU HOTARAT ca nimeni dintre judecători să nu-si depună candidatura ca să o poată revoca imediat pe Oana Hăineală din proaspăta funcţie de preşedinte CSM ( procedură eşuată atunci).
Depunerea candidaturilor celor doi – Ghica şi Dănileţ – pentru vicepreşedinţie a stricat strategia grupării Pivniceru.
Miza subordonării CSM este uriaşă: numirile pentru funcţiile de procuror general al Romaniei, de sef al DNA şi, mai spre toamnă, numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei. Prin conducătorii acestor instituţii se poate face opoziţie la eventuale modificări legislative – Constituţie, legi organice – prin care mulţi lideri USL ( Dan Voiculescu, Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu etc) pot scăpa de dosarele lor penale aflate pe rolul instanţelor de judecată.
Hăineală, Dănileţ şi Ghica s-au opus mereu imixtiunilor Justiţiei, spre deosebire de susţinătorii Monei Pivniceru în CSM, respectiv Horaţiu Dumbravă ( cercetat pentru conflict de interese) , Adrian Neacşu (cercetat penal de DNA şi de Agenţia Naţională de Integritate pentru conflict de interese) , Alexandru Şerban.
Ca să scape de Danileţ şi de Ghica (şi abia apoi de preşedintele CSM Oana Hăineală), gruparea Pivniceru, ajutată de două asociaţii profesionale ( preşedinţii sunt prietenii de notorietatea ai ministrului Justiţiei) şi de baronii locali ( spun magistraţi din teritoriu) au început represaliile şi anume: declanşarea adunărilor generale de revocare din CSM.
Romania Libera a descoperit că aceste hotărari de revocare din CSM a judecătorilor Ghica şi Dănileţ NU CONŢIN MOTIVĂRI, deci sunt nule de drept, şi a publicat informaţiile. La fel au procedat şi alţi jurnalişti de la cateva publicaţii.
Ce spune Secţia de Judecatori a CSM – comunicat integral
”Evenimentele fără precedent, legate de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii din ultima perioadă, au suscitat şi suscită interesul mass – mediei.
Este dreptul opiniei publice de a fi informată cu privire la aceste evenimente ce prezintă un evident interes public. Iar mass – media este cel mai important vector de informare.
Dreptul de a primi şi comunica informaţii sau idei conturează dreptul fundamental la libertatea de exprimare, iar acest drept constituie unul din fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice. Acestea sunt cerinţele pluralismului, toleranţei şi spiritului deschis, în absenţa cărora nu există societate democratică.
De aceea, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază rolul esenţial al mass – mediei în informarea onestă, fără părtinire şi cu bună – credinţă a opiniei publice cu privire la evenimentele decizionale ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale instanţelor din aceste săptămâni, lucru, de altfel, pe care Secţia îl apreciază la justa valoare, inclusiv în raport cu recentele evenimente legate de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.
În acelaşi timp, însă, Secţia de judecători nu poate să nu se declare îngrijorată de modul în care unii ziarişti, unii politicieni sau actori publici înţeleg să-şi exercite rolul esenţial de pază a democraţiei. Pot exista derapaje, din nefericire, care nu numai ca pot afecta independenţa justiţiei, dar aruncă umbre de îndoială asupra bunei credinţe a unor astfel alegaţii.
Secţia pentru judecători informează opinia publică că azi, 28 ianuarie 2013, a sesizat Inspecţia Judiciara – Direcţia de Inspecţie Judiciară pentru judecători pentru a constata dacă s-a adus atingere independenţei judecătorilor prin afirmaţiile din ultima vreme, prin unele din poziţiile publice făcute în spaţiul public, fie în mass – media de unii jurnalişti, fie de unii politicieni, fie de alţi actori publici.
Formularea unor acuzaţii de gravitate deosebită, lansate în spaţiul public, la adresa unor judecători sau instanţe judecătoreşti, poate fi de natură să inducă în opinia publică un sentiment de neîncredere în judecători şi în sistemul judiciar în întregul său, iar Inspectia Judiciara, prin Direcţia pentru Judecători are obligaţia legală de a verifica dacă s-a încălcat independenţa judecătorilor în acord cu dispoziţiile art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317/2004”.
