Raportul bianual al Comisiei Europene în legătură cu progresele României în justiţie, făcut public ieri la Bruxelles, pune din nou în lumină nerealizările Bucureştiului. Oficialii CE consideră că „ultima perioadă electorală a dus la amânarea dezbaterilor parlamentare privind proiectele de Coduri de Procedură Civilă şi Penală, adoptarea acestora reprezentând următoarea etapă vitală în procesul de reformă”. De dimensiuni foarte mici (7 pagini) şi neconţinând nici un fel de anexe tehnice, raportul este unul pur informativ şi nu face nici un fel de recomandări, acestea fiind întotdeauna formulate în concluziile raportului din vară. În vreme ce constată încă din start stagnarea reformelor din justiţie, raportul laudă insistent activitatea DNA şi pe cea a Agenţiei Naţionale de Integritate, ale căror rezultate „au fost consolidate şi extinse”. Întrebat cum explică această contradicţie – absenţa progresului, dar bune rezultate ale celor două agenţii destinate combaterii corupţiei -, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că acolo unde se subliniază absenţa progreselor se are în vedere activitatea tribunalelor, care „nu au condamnat din vara anului 2009 încoace nici un
înalt funcţionar”.
„Ar trebui ca arestările şi inculpările să fie urmate de condamnări”, a spus Mark Gray. „Sancţiunile aplicate de instanţe pentru cazurile de corupţie la nivel înalt, în ansamblu, par în continuare prea uşoare, ca în cazurile precedente: în jumătate din hotărârile finale de condamnare s-a aplicat pedeapsa minimă, iar în trei sferturi din acestea sancţiunile sunt suspendate”, continuă criticile CE la adresa instanţelor de judecată. De asemenea, raportul atrage atenţia asupra blocajului instituit de sesizările de neconstituţionalitate în cazul derulării unui proces. „În toate cazurile în care erau implicaţi acuzaţi de nivel înalt s-au ridicat cel puţin o dată excepţii de neconstituţionalitate”, subliniază specialiştii de la Comisia Europeană.
Raportul Comisiei despre Bulgaria conţine mai multe aprecieri pozitive decât cel despre România, însă, aşa cum subliniază un diplomat român de la Bruxelles care urmăreşte îndeaproape felul în care Comisia monitorizează România şi Bulgaria, remarcele pozitive făcute în cazul Bulgariei trebuie văzute în lumina faptului că Bulgaria are de făcut mult mai mult decât România. „Pe lângă probleme cu restructurarea justiţiei similare cu cele din România, Bulgaria mai are de făcut şi dovada unor progrese în domeniul combaterii criminalităţii organizate”, au mai spus sursele citate.
Astfel, deşi în cazul ambelor ţări se subliniază faptul că „jurisprudenţa în procesele de înaltă corupţie a rămas inconsecventă şi nedisuasivă”, în raportul despre Bulgaria se subliniază că „un asasinat în plină stradă a avut însă loc în ianuarie 2010″.
