Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) arată că mandatele de şase ani ale actualilor membri au început în 12 ianuarie 2005, ziua în care a avut loc şedinţa de constituire, şi expiră în 11 ianuarie 2011, reprezentanţii instituţiei argumentându-şi susţinerile cu mai multe prevederi legale, potrivit Mediafax.
„Articolul 133 alineatul 4 din Constituţia României revizuită prevede că «Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de şase ani». Inexistenţa unor dispoziţii exprese privind data începerii mandatului şi data încetării acestuia în chiar Legea fundamentală a dus la interpretări diferite privind aceste aspecte”, precizează reprezentanţii CSM într-un document în care explică, tehnic şi legal, modul în care ar trebui stabilită data începerii şi, implicit, a încheierii mandatului actualului Consiliu.
CSM afirmă că, în lipsa textului clar care să lămurească această chestiune, începerea exercitării mandatului trebuie să se suprapună şedinţei de constituire a forului.
„Cum membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu depun vreun jurământ la începerea mandatului, pentru a se determina data începerii mandatului lor trebuie interpretate dispoziţiile constituţionale, în raport de ansamblul normelor care reglementează funcţionarea altor organe alese, dar mai ales prin prisma dispoziţiilor Capitolului III al Legii 317 din 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care se referă chiar la funcţionarea Consiliului”, susţin reprezentanţii CSM, care citează paragraful referitor la şedinţa de constituire, precum şi o altă prevedere potrivit căreia atribuţiile fiecărui membru sunt trasate în termen de 15 zile de la această şedinţă.
Un alt argument este acela că membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii şi reprezentanţii societăţii civile numiţi de Senat sunt validaţi la date diferite, însă mandatul lor trebuie să coincidă, fiind imposibil ca cei din urmă, care au calitatea de membru CSM mai devreme, de regulă, decât primii, să facă parte din două componenţe diferite ale forului.
„Dacă s-ar porni de la premiza că data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial este data începerii mandatului acestor membri, atunci s-ar ajunge la concluzia paradoxală că reprezentanţii societăţii civile şi-au început mandatul înaintea tuturor celorlalţi membri aleşi sau de drept ai Consiliului. Această situaţie este de neconceput şi datorită faptului că ar presupune, practic, ca reprezentanţii societăţii civile să facă parte, pe parcursul aceluiaşi mandat, din două Consilii ale Magistraturii diferite”, afirmă specialiştii CSM.
Un alt argument este legat de mandatul conducerii CSM, care este, conform Constituţiei, lung de un an.
„Mandatul primului preşedinte al noului Consiliu constituit începe în acelaşi timp cu mandatul tuturor celorlalţi membri şi expiră la data corespunzătoare a anului următor, moment la care începe exercitarea mandatului de către următorul preşedinte şi, în mod corespunzător, are loc succedarea mandatelor de preşedinte, până la constituirea următorului Consiliu şi, concomitent, alegerea unui nou preşedinte dintre noii membri aleşi. Concret, actualul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi-a început acest mandat la data de 12 ianuarie 2010 şi îşi va înceta activitatea în această funcţie la data de 11 ianuarie 2011, care este şi data expirării mandatului său de membru al Consiliului”, susţin reprezentanţii CSM.
CSM contrazice afirmaţiile unora dintre magistraţi referitoare la expirarea mandatului actualilor membri şi prin faptul că forul trebuie să funcţioneze neîntrerupt, date fiind atribuţiile atât din punct de vedere economic cât şi organizatoric.
„Până la şedinţa de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, precedentul Consiliu trebuie să funcţioneze, preşedintele acestuia fiind ordonator principal de credite, conform articolului 59 alineatul 3 din Legea 317din 2004, republicată. Această activitate necesită o continuitate, neputându-se concepe existenţa unei perioade de întrerupere între momentul validării noilor membri şi momentul alegerii noului preşedinte în şedinţa de constituire, dat fiind faptul că aceste schimbări au loc la sfârşit de an, când se dezbat şi se aprobă bugetele pentru anul viitor. De desfăşurarea continuă a acestei activităţi depind şi alte instituţii, nu numai personalul propriu, dat fiind faptul că în bugetul Consiliului sunt cuprinse şi bugetele Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri. De asemenea, o serie de atribuţii care sunt specifice şi aparţin în exclusivitate Consiliului Superior al Magistraturii, referitoare la încuviinţarea percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi, impun funcţionarea continuă a Consiliului Superior al Magistraturii, chiar şi în perioada dintre data publicării hotărârilor Senatului privind noii membri şi data şedinţei de constituire a noului Consiliu, perioadă în care secţiile se întrunesc având în componenţă membrii în funcţie ai Consiliului, nu noii membri aleşi şi validaţi”, scriu reprezentanţii CSM.
Aceştia citează, în continuare, alte câteva texte de lege care, în opinia lor, conduc la interpretarea că mandatul actualului CSM expiră în 11 ianuarie 2011.
Comunicatul CSM vine ca o lămurire în urma unei discuţii purtate pe tema duratei mandatului actualilor membri într-o şedinţă a Comisiei Juridice a Senatului. Discuţia de săptămâna trecută a pornit de la o contradicţie între preşedintele Comisiei, Toni Greblă, şi Horaţiu Dumbravă, ales în noul CSM.
Plenul Senatului a validat, miercuri, lista celor 11 membri nou aleşi în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), decizia fiind luată cu 64 de voturi „pentru” şi 60 „împotrivă”.
Cei 11 magistraţi validaţi de plenul Senatului sunt judecătorii Lidia Bărbulescu, Mircea Aron, Dan Lupaşcu, Alexandru Şerban, Nicolae Dumbravă, Adrian Neacşu, Marius Tudose, Cristi Vasilică Danileţ şi procurorii George Bălan, Oana Smith Hăineală şi Dan Chiujdea.
