Primarul Sibiului a câştigat la Curtea de Apel Alba Iulia procesul intentat de Agenţia Naţională de Integritate, dar alţi aleşi, aflaţi în situaţii similare de incompatibilitate, au pierdut procesele la alte curţi de apel sau la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Legea, în rezumat, le interzice aleşilor să facă parte din adunările generale ale acţionarilor societăţilor de interes local, regional sau naţional unde primăria, consiliul local sau judeţean este acţionar.
Mai precis, potrivit Legii 161/2003 “funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, de preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administativ teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.
Cum este posibil ca, în situaţii similare, o instanţă de judecată să dea o soluţie, iar o altă instanţă să dea o decizie total opusă, în condiţiile acţiunii aceluiaşi text de lege?
Reprezentant „legal” în două societăţi comerciale până la pronunţarea Înaltei Curţi
În 24 aprilie, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a constatat faptul că primarul Sibiului, Klaus Werner Iohannis, se afla în stare de incompatibilitate întrucât are calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.C. Apă Canal SA Sibiu (din 5 august 2010) şi la SC Pieţe SA (din 30 aprilie 2009) ceea ce contravine prevederilor legale.
Documentele în baza cărora ANI a făcut constatările au fost furnizate de Oficiul Registrului Comerţului.
La SC Pieţe Sibiu, Primăria Sibiu deţine 99% din acţiuni, iar Klaus Iohannis figurează în actele actualizate ale Registrului Comerţului ca reprezentant al municipiului în AGA.
La proces, Iohannis a susţinut că nu deţine această calitate, dar nu a putut indica numele reprezentantului în conducerea acestei societăţi.
La SC Apă Canal SA, societate care acum deserveşte mai multe unităţi teritorial administrative asociate între ele (exemple: mai multe primării, consilii locale), este tot de interes local, chiar dacă este operator regional (în judeţele Sibiu şi Braşov). Klaus Iohannis este reprezentantul Consiliului Local Sibiu şi la SC Apă Canal SA, deşi legea interzice. Consiliul local al Municipiului Sibiu avea posibilitatea de a desemna un alt reprezentant în AGA, dar nu a făcut-o (Legea 215/2001: “Consiliul local exercită, în numele unităţii administrativ teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii”).
Cum putea evita Iohannis incompatibilitatea
Cu alte cuvinte, primarul a ajuns să reprezinte acţionarul, respectiv Consiliul Local, deşi cumulul de funcţii este interzis de lege.
Care era soluţia pentru ca Iohannis să nu intre în situaţie de incompatibilitate? Răspunsul e în legea administraţiei publice locale. Potrivit legii, primarul coordonează serviciile de interes local prin aparatul de specialitate. Cu alte cuvinte, se putea desemna o persoană din aparatul de specialitate fără a se încălca regimul incompatibilităţilor.
Acesta ar fi cadrul legal ce nu a fost respectat la Sibiu, iar Curtea de Apel Alba Iulia nu a sancţionat nerespectarea legii.
Primarul din Albeşti n-a avut norocul lui Iohannis
Există sitaţii similare în care alte Curţi de Apel au interpretat corect legea. Spre exemplu, Curtea de Apel Constanţa a declarat un primar din Albeşti incompatibil deoarece făcea parte din adunarea generală a acţionarilor SC RAJA SA (care se ocupă de alimentarea cu apă şi canalizare, asemenea SC Apă Canal SA, unde este reprezentant Iohannis).
În acel caz, instanţa Curţii de Apel din Constanţa a reţinut că SC RAJA SA s-a reorganizat din regie autonomă în societate comercială pe acţiuni (prin hotărârea Consiliului Judeţean Constanţa), că tot prin hotărâre de consiliu judeţean s-a transformat din societate pe acţiuni în operator regional de servicii comunitare de utilităţi publice, motiv pentru care judecătorii au decis că nu este înlăturat caracterul de interes local, chiar dacă deserveşte mai multe unităţi administrativ–teritoriale (adică exact situaţia SC Apă Canal SA, care deserveşte primării din judeţele Sibiu şi Braşov). Instanţa Curţii de Apel Constanţa a decis că art. 87 din Legea 161/2003 trebuia să impună Consiliului Local Albeşti desemnarea unui alt reprezentant în AGA a SC RAJA SA (Constanţa).
În cazul Iohannis, inspectorul de integritate a interpretat legea exact ca şi instanţa Curţii de Apel Constanţa, constatând că primarul Sibiului deţinea simultan atât funcţia de primar cât şi calitate de reprezentant al municipalităţii în AGA de la SC Pieţe Sibiu şi la SC Apă Canal.
Însă instanţa Curţii de Apel Alba Iulia nu a interpretat legea ca instanţa din Constanţa, dând câştig de cauză primarului Sibiului.
ANI a făcut recurs, care va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Reamintim că ANI a sesizat Parchetul şi într-un alt dosar vizându-l pe Klaus Iohannis, în care îl acuza că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală.
Miza: modificarea Legii ANI pentru ca primarii să poată conduce societăţi comerciale de utilitate publică, sursă de corupţie
Primarii USL, constituiţi într-o asociaţie, i-au ameninţat pe lideri uniunii, în special pe Victor Ponta şi pe Liviu Dragnea, cu boicot electoral dacă nu se schimbă legea ANI în aşa fel încât să le permită să facă parte din conducerea societăţilor comerciale aflate în subordinea lor. Aceste societăţi sunt serioase surse de corupţie.
După ce s-a dat verdictul în favoarea lui Iohannis, premierul Victor Ponta a declarat că doreşte să se facă o interpretare legală pe viitor pentru ca primarii să ştie care sunt cazurile de incompatibilitate.
Crin Antonescu, preşedintele Senatului şi al PNL, nu s-a lăsat mai prejos şi a anunţat că vrea o amnistie pentru primarii aflaţi în situaţii de conflict de interese (care se pedepseşte penal) şi recurs în interesul legii pentru cei aflaţi în stare de incompatibilitate (care se pedepseşte administativ în sensul că trei ani nu mai are voie să ocupe funcţie publică).
A venit şi replica premierului Victor Ponta: „Eu sunt solidar cu primarii noştri (…) Sunt procese zn curs. Domnul Iohannis a castigat (…) Cu siguranţă e un precedent. Până nu ai o evaluare finală, care e interpretarea dată de instanţe, nu poţi să faci o intrepretare legală pentru viitor pentru ca primarii şi consilierii să ştie care sunt cazurile de incompatibilitate. Problema este dacă e constituţional să dai în administrativ o amnistie. Şi eu vreau să fiu popular printre primari şi să le spun că îi apăr pe toţi, dar vreau fapte nu vorbe”.
Restrângerea competenţelor ANI – bilă neagră pentru România
Dacă se modifică legislaţia şi se restrâng competenţele ANI, vom primi o bilă neagră de la Comisia Europeană, mai ales că liderii USL s-au angajat să nu le restrângă. Activitatea ANI a fost mereu lăudată în rapoartele de ţară din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Până în prezent, aproape 60 de aleşi locali au fost declaraţi incompatibili din cauza funcţiilor deţinute simultan în AGA diferitelor societăţi comerciale.
Din 2008 şi până în septembrie 2013 au intrat în vizorul ANI 656 de primari, viceprimari sau şefi de Consilii Judeţene din motive de incompatibilitate, conflicte de interese administrative şi penale, averi nejustificate sau fals în declaraţii.
De la începutul anului 2013 până în prezent, din totalul de 173 de constatări referitoare la aleşii locali, ANI a identificat 130 de incompatibilităţi, 9 conflicte de interesele penale, 27 de conflicte de interese administrative, 6 falsuri în declaraţii şi alte infracţiuni şi o diferenţă semnificativă între avere şi venituri.
În plus, au fost stabiliţi mulţi funcţionari publici în stări de incompatibilitate sau conflict de interese, ca şi mulţi parlamentari care au fost oblgaţi să părăsească Parlamentul în urma deciziilor definitive ale instanţelor de judecată. Un astfel de palmares al ANI a domolit tentaţia aleşilor de a se îmbogăţi. Acum, ei vor să înlăture această piedică.