Fostul preşedinte american Barack Obama ar fi decis să ia o serie de măsuri împotriva Rusiei, după ce, în 2016, ar fi fost informat de CIA că omologul său rus, Vladimir Putin, ar fi ordonat perturbarea scrutinului prezidenţial din SUA, potrivit unor surse citate de Washington Post, informează Mediafax.
Astfel, în august 2016, la Casa Albă ar fi ajuns un plic trimis de Agenția Centrală pentru Informații (CIA), care ar fi conținut restricţii de securitate extraordinare. Documentul ar fi fost adresat doar preşedintelui Barack Obama şi celor trei consilieri. ai săi și ar fi conținut detalii despre implicarea directă a preşedintelui Vladimir Putin în campania cibernetică ce avea scopul perturbării şi discreditării scrutinului prezidenţial american.
Totodată, în raportul CIA, realizat cu ajutorul unor surse ruse, ar mai fi existat detalii specifice despre obiectivele ambiţioase ale îndrăzneţei operaţiuni a lui Vladimir Putin – înfrângerea sau cel puţin afectarea imaginii candidatului democrat, Hillary Clinton, şi facilitarea victoriei adversarului, republicanul Donald Trump, afirmă surse citate de cotidianul The Washington Post.
Astfel, preşedintele Barack Obama le-ar fi ordonat principalilor consilieri de securitate să evalueze vulnerabilităţile în sistemul electoral şi să afle ce informaţii putea utiliza Vladimir Putin pentru a influenţa rezultatul scrutinului din Statele Unite. În următoarele cinci luni, Administraţia Barack Obama ar fi dezbătut în secret zeci de opţiuni pentru a contracara acţiunile Rusiei sau a sancţiona această ţară. Printre opţiunile analizate se numără atacuri cibernetice asupra infrastructurii ruse, dezvăluirea unor informaţii colectate de CIA care l-ar afecta pe Vladimir Putin şi sancţiuni pentru afectarea economiei Rusiei, susține publicația Washington Post.
În acest context, în decembrie 2016, Barack Obama ar fi aprobat un set modest de măsuri mixte, sancţiuni economice punctuale, expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi şi închiderea a două reprezentanţe ruse. Barack Obama ar fi aprobat şi un plan secret care ar viza instalarea unor arme cibernetice în infrastructura Rusiei, echivalentul digital al bombelor, care ar urma să fie detonate în situaţia escaladării conflictului dintre Washington şi Moscova.
La solicitarea serviciilor americane, publicaţia a decis să nu difuzeze toate informaţiile obţinute despre acest caz. În acel moment, se ştia deja că hackeri ai servciilor secrete ruse accesaseră de un an sistemele informatice ale Partidului Democrat şi Partidului Republican din SUA. În iulie 2016, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) iniţiase o anchetă privind contacte între oficiali din Rusia şi apropiaţi ai lui Donald Trump. Tot în iulie, aproape 20.000 de emailuri sustrase de la Comitetul Naţional Democrat fuseseră publicate de site-ul WikiLeaks.
La nivel politic, ingerinţele Rusiei în scrutinul prezidenţial american sunt considerate „infracţiunea secolului", un atac fără precedent şi în mare parte încununat de succes pentru destabilizarea sistemului democratic american.
Pe parcursul campaniei electorale, Casa Albă a coordonat eforturile pentru contracararea ingerinţelor Rusiei cu Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Agenţia pentru Siguranţă Naţională (NSA) şi cu Biroul Federal de Investigaţii (FBI). În pofida avertismentelor sumbre, nu au fost constatate perturbări ale sistemului informatic electoral în ziua votului, pe 8 noiembrie 2016, nu există dovezi privind fraude electorale sau privind manipularea voturilor electronice.
