Uraganul Irma, cel mai mare din istoria înregistrată a Americii, a traversat Florida, un stat ce nu trebuia să existe, însă oamenii s-au încăpățânat să transforme un teren total neprietenos într-o oază paradisiacă.
La debutul formării uraganului Irma, autoritățile apreciau că vor trebui să evacueze circa 500.000 de oameni. Însă, pe măsură ce creștea în intensitate, „promițând” să devină o catastrofă de proporții, 6,5 milioane de persoane au primit ordin de evacuare în Florida şi Georgia. A fost cea mai mare operaţiune de evacuare din istoria SUA.
Duminică, ochiul uraganului Irma a ajuns în mijlocul strâmtorii Florida, amenințând coastele. Adăposturile au atins repede numărul maxim de persoane, iar multora le-a fost apoi refuzată primirea. ONU a estimat că până la 37 de milioane de persoane vor fi afectate de Uraganul Irma, după care urmează, aproape pe același traseu, uraganul Jose. Și mai este și uraganul Katia, care nu se poate spune deocamdată în ce se va transforma.
„Masacrul“, primul avanpost
Primii „oameni albi” care și-au încropit o colonie în Florida au avut „noroc” de un uragan, după care a urmat o baie de sânge între spanioli și francezi. Partea asta a Americii, ca și celelalte zone, are istoricul ei aventuros, războinic de la început.
Înainte ca peregrinii să pună piciorul pe pământul din Plymouth Rock, spaniolul Pedro Menéndez de Avilés ajungea în nordul Floridei, unde francezii protestanți aveau un avanpost, pe coastă. Teritoriul era miza, dar religia putea constitui un motiv bun. Mulți fugiseră în America pentru a scăpa de persecuții religioase, iar hughenoții erau considerați eretici de către spanioli.
Primii europeni sosiți în Florida își luaseră și năravurile cu ei, în Lumea Nouă. Avanpostul francezilor era dotat cu o flotă puternică, iar Menéndez a evitat la început o confruntare directă, acostând. Flota hughenoților a venit după spanioli, să-i forțeze să se angajaze în luptă.
Atunci, ca din senin, s-a pornit un uragan ce a distrus flota franceză aflată în mare deschisă. Menéndez i-a mulțumit lui Dumnezeu că i-a oferit prilejul să-i măcelă-rească pe „nenorociții și detestabilii protestanți” într-un golfuleț pe care l-a numit cu infatuare Matanzas. Adică „Masacru”, în spaniolă. Așa a luat ființă prima colonie permanentă a europenilor, St. Augustine, în 1565.
Meleag apocaliptic transformat în paradis
Primii americani care au zăbovit ceva timp în sudul Floridei au fost soldații care îi urmăreau pe indienii Seminole, prin anii 1830. Nu le-a plăcut deloc. Nici vânătoarea de jur-împrejurul peninsulei, nici țânțarii agre-sivi, care i-au făcut să descrie sudul Floridei ca pe un meleag apocaliptic, „abandonat de Dumnezeu la cheremul țânțarilor”, o regiune „hidoasă”.
Viitorul președinte Zachary Taylor, care a comandat trupele americane din sudul Floridei vreo doi ani, scria că n-ar da un centimetru din Michigan sau Ohio pe un kilometru din Florida. Părerea tuturor era că ar trebui lăsată indienilor. „N-aș putea dori pentru ei un loc mai rău”, declara un general al vremurilor acelea.
Sudul Floridei era locuit pe atunci doar de vreo 300 de pionieri temerari. Miami a fost încorporat ca oraș abia în 1896. Un călător al acelor timpuri nota că, dacă ar fi proprietar pe Miami și pe Iad, ar închiria Miami și ar prefera să locuiască în Iad.
Toate aceste neplăceri privind sudul Floridei aveau o singură sursă: apa și „derivatul” său cumplit, uraganele! Un teren prea mocirlos, o climă prea dăunătoare, zona nu era atractivă nici pentru trai, nici pentru investiții.
Foarte încet, la început cu mijloace primitive, locuitorii au asanat, au creat câmpii roditoare, iar în secolul XX au construit zgârie-nori pe terenuri solidificate prin tehnologii moderne, au transformat Iadul în Paradisul subtropical de astăzi, care atrage milioane de turiști, spre binele rezidenților.
„Războiul” nu s-a încheiat. Un uragan ca Irma poate să măture sub tone de ape toată cutezanța omului. Zona de evacuare din calea Irmei a cuprins și rezidențele aflate la peste 5 metri deasupra nivelului mării, ceea ce, pentru Florida, ar fi ca și când ai fi pe Everest.
