După cum indicau şi sondajele, partidul condus de premierul Recep Tayyip Erdogan a obţinut o majoritate clară la alegerile care au avut loc duminică, în Turcia. După numărarea a peste 99 la sută din voturi, rezultatele arată că AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării) a obţinut 49,9% din voturi, ceea ce înseamnă că va ocupa 325 de locuri, cu 42 mai puţine decât avea nevoie pentru a modifica legea fundamentală fără să se consulte cu opoziţia.
Principalul partid de opoziţie CHP (Partidul Republican al Poporului), susţinător al respectării secularismului, a obţinut 25,9 procente, respectiv 135 de locuri în Parlament. Partidul naţionalist MHP s-a plasat pe locul al treilea şi va ocupa 54 de locuri în noul legislative, în timp ce Partidul prokurd Pace şi Democraţie a luat 36 de locuri.
În aceste condiţii, pentru că AKP nu a obţinut, aşa cum îşi dorea o “supermajoritate”, Turcia trebuie acum să înveţe să împartă, scriu jurnaliştii de la cotidianul turc Hurriyet Daily News.
Liderul CHP, Kemal Kilicdaroglu, a spus duminică că partidul său a devenit mai puternic decat era la ultimele alegeri pentru că, în timp ce celelalte formaţiuni au obţinut mai puţine locuri, CHP este singurul partid a cărui cotă a crescut. Şeful CHP a amintit AKP că va trebui să ţină cont de faptul că se află în faţa unui CHP mai puternic care va lupta pentru o nouă Constituţie, drepturi egale pentru femei şi egalitatea în media.
Potrivit BBC, faptul că şi partidul pro-kurd va reuşi să îşi creeze un grup parlamentar va intensifica presiunile asupra guvernului de a se ocupa de cererile pentru o autonomie sporită a provinciilor kurde şi pentru recunoaşterea oficială a identităţii kurde.
Peste 50 de milioane de persoane, circa două treimi din populaţia Turciei, a avut drept de vot în alegerile de duminică. Potrivit NTV, rata de participare a fost de 84,5%.
După ce a guvernat aproape zece ani AKP a devenit “establishmentul par excellence”, scriu jurnaliştii de la Hurriyet, pentru că grupuri pro-AKP au ajuns să domine mari părţi din presă, mediul academic, lumea afacerilor.
Jurnaliştii turci mai atrag atenţia că Turcia rămâne profound divizată între suporterii AKP şi adeversarii săi pentru că jumătate din electorat a votat pentru AKP şi cealaltă jumătate împotrivă acestuia şi că principala problemă va fi modul în care vor negocia cele două jumătăţi pentru a crea prima constituţie civilă a ţării. În prezent, Legea Fundamentală în vigoare este cea din 1982, creată la doi ani după o lovitură de stat militară.
Premierul Erdogan a promis că în noua Constituţie se vor regăsi “Estul, Vestul, Nordul şi Sudul” şi că se va baza pe principiile democratice şi pluraliste. Adversarii lui Erdogan se tem însă de faptul că Erdogan ar viza postul de preşedinte, în cadrul unui sistem prezidenţial, de inspiraţie franceză, sau, după cum avertizează alte voci, un regim autoritar de tip Putin.
