Înainte de a pleca la Washington, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că „Rusia și SUA au o atât de mare influență în stabilitatea și securitatea internațională, încât întâlnirea ar trebui să producă rezultate concrete.“
Pe agenda discuțiilor sunt zonele de conflict unde atât SUA, cât și Rusia, sunt prezente din punct de vedere militar, precum și poziția Casei Albe față de acțiuni militare trecute ale Rusiei, cum ar fi statutul Georgiei – Abkhazia și Oseția de Sud -, precum și stabilitatea în Ucraina și Siria.
Decret american ce se referă la „ocupația rusească“
Din start, vizita lui Lavrov, premergătoare întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin, pornește de pe poziții diametral opuse. Donald Trump a semnat sâmbătă, 6 mai 2017, un act legislativ care spune că regiunile Georgiei, Abkhazia și Oseția de Sud, au fost ocupate de Rusia, informează Ministerul georgian de Externe.
Un pasaj care se referă la ocuparea de către Rusia a teritoriilor Georgiei a fost pentru prima dată inclus într-un document aprobat de Congres vineri, 5 mai, și a intrat în vigoare după semnarea lui de către Donald Trump. „Acest act este declarația fără precedent a sprijinului SUA față de integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei“, a declarat ministrul de Externe, Mikheil Janelidze.
Efectele acestui document este impunerea de restricții financiare din partea SUA a fiecărei națiuni ce nu recunoaște integritatea teritorială a Georgiei. În urmă cu două zile, Trump l-a primit la Casa Albă pe premierul georgian, Giorgi Kvirikașvili, care a avut o întrevedere cu ușile închise cu vicepreședintele american, Mike Pence, din care „a transpirat“ doar sprijinul SUA pentru intrarea Georgiei în NATO. După războiul dintre Rusia și Georgia din 2008, Kremlinul a recunoscut Abkhazia și Oseția de Sud ca state independente și menține mii de soldați în aceste zone.
SUA vor trimite rachete Patriot în statele baltice
Administrația Trump a rămas fermă și față de anexarea de către Rusia a Crimeii, sprijinind integritatea teritorială ucraineană, precum și implementarea Acordurilor de la Minsk pentru estul Ucrainei.
În privința Siriei, SUA s-au exprimat pentru o soluție politică organizată de ONU la Geneva, ci nu pentru „zonele de deconflict“ și „liniile de armistițiu“ stabilite de Rusia, Turcia și Iran la Astana, în ciuda comunicatelor de la Kremlin că SUA au fost de acord cu acestea. În discuții va fi și desfășurarea de trupe americane și iordaniene la granița de sud a Siriei, unde Teheranul și Damascul se tem că SUA vor să stabilească o zonă de interdicție de zbor.
Scutul antirachetă american ce se extinde în Europa este iarăși un subiect fierbinte, cele două cancelarii nefiind niciodată de acord, în niciun punct. Prezența militară americană în Țările Baltice, Polonia, România, este considerată de Rusia ca o amenințare. Marți, trei nave de război rusești au navigat spre Marea Baltică, lângă Letonia, țară-membră NATO, la scurt timp după ce distrugătorul USS Carney a ajuns pentru exerciții navale. Ministrul american al Apărării, James Mattis, a criticat desfășurarea de forțe militare rusești lângă statele baltice, motivând un exercițiu militar ce va avea loc în luna septembrie și la care vor participa peste 100.000 de soldați. Mattis a sugerat că SUA vor desfășura rachete Patriot în regiune. „Just in case“.
Rex Tillerson și Serghei Lavrov vor discuta miercuri la Washington despre pozițiile conflictuale în privința Georgiei, Ucrainei și Siriei, după care cei doi se vor deplasa în Alaska pentru a lua parte la o întâlnire a Consiliului Arctic, un forum interguvernamental de cooperare în domenii precum protecţia mediului, minerit, navigaţie, pescuit sau turism. După care Lavrov va fi primit și de Donald Trump.
Demiterea lui James Comey, o decizie șocantă
Președintele american l-a demis pe directorul FBI, James Comey, care pornise o investigație asupra presupusurile legături ale oamenilor lui Trump cu oficiali ruși, în timpul campaniei electorale.
Demiterea lui Comey a șocat clasa politică americană, FBI fiind o instituție ce nu trebuie să aibă implicații politice, iar directorii sunt aleși pe zece ani. James Comey, 56 de ani, a fost numit director FBI de Barack Obama, în 2013. Momentul demiterii acestuia este iarăși unul interpretabil, în preziua întâlnirii, la Washington, dintre ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și Rex Tillerson, rusul urmând să fie primit și de Donald Trump. Decizia de demitere pare multora cel puțin ciudată, James Comey fiind socotit de către unii democrați omul care l-a ajutat pe Trump să ajungă la Casa Albă, prin anunțul pe care l-a făcut, în timpul campaniei, că FBI a deschis o anchetă cu privire la folosirea unui server privat de către candidata democrată Hillary Clinton. „A ascunde această anchetă ar fi fost catastrofal”, a declarat Comey în fața Comisiei Juridice a Senatului.
Hillary Clinton a declarat marți că i-a fost deturnată candidatura de către James Comey, prin scrisoarea adresată Congresului despre noua ancheta cu privire la folosirea unui server privat pe când conducea Departamentul de Stat, și de publicarea de către Wikileaks a e-mailurilor șefului său de campanie, John Podesta, puse la dispoziție de hackeri ruși. Cu toate acestea, democrații au sancționat demiterea „absolut despotică” a șefului FBI, mai ales în desfășurarea anchetei de importanță majoră pentru securitatea SUA privind relațiile dintre Trump și Putin, prin interpuși. „FBI este una dintre instituțiile noastre cele mai prețuite și respectate și astăzi marcăm un nou început pentru bijuteria coroanei aparatului nostru judiciar”, a declarat Trump, într-un comunicat difuzat de Casa Albă.
