Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Franța își alege un nou Parlament: Mișcarea „La République en marche!” a obținut 32.32% din voturi, în primul tur al algerilor parlamentare

Peste 47 de milioane de alegători francezi au fost chemați duminică la urne în cadrul primului tur al alegerilor legislative.

Share

Adina Mutar 0 comentarii

Actualizat: 12.06.2017 - 11:40

UPDATE 11.30: Partidul preşedintelui francez, Emmanuel Macron, împreună cu aliaţii săi, a obţinut primul loc în cadrul primului tur al alegerilor parlamentare, cu 32,32% dintre voturi, partidele de dreapta (Republicanii, alături de aliaţii acestora) având 21, 56 %, potrivit unor rezultatele finale ale ministerului de Interne, citate de Le Figaro.

Potrivit unor proiecţii, REM şi MoDem ar putea obţine săptămâna viitoare între 400 şi 455 de locuri în cadrul Adunării Naţionale.

Înfrângere istorică a socialiștilor

Partidul Socialist (PS) din Franța a suferit, duminică, o înfrângere istorică în primul tur al alegerilor legislative și ar urma să obțină mai puțin de 40 de locuri în parlament, potrivit estimărilor, potrivit AFP, citat de Agerpres.

„Înfrângere mai mult decât istorică”, <<rezultat sever>>, <<pagină care se întoarce>>... socialiștii au deplâns la unison acest rezultat, în condițiile în care mai mulți lideri ai săi, începând cu fostul candidat la președinția Franței, Benoit Hamon, au fost eliminați din primul tur.

În timp ce partidul noului președinte Emmanuel Macron, „La Republique En Marche” (LREM), se pregătește să obțină o zdrobitoare majoritate în cadrul noului parlament, care se va forma după al doilea tur din 18 iunie, PS, la putere în timpul celor cinci ani de mandat al lui Francois Hollande, s-a prăbușit la 9%-10,2%, potrivit estimărilor, mult mai puțin decât cele 29,3% din primul tur al legislativelor din 2012, care i-a permis să obțină atunci 300 de locuri.

Înainte de alegeri, capul de listă al socialiștilor pentru legislative asigura că nu crede în „dispariția clivajului dintre dreapta și stânga”. Cu toate acestea, trebuie constatat că președintelui Macron i-a reușit pariul de a bulversa peisajul politic, pulverizând partidele tradiționale.

„Ar trebui să fii puțin nebun și pe din afară să te faci că nu auzi mesajul”, a subliniat Jerome Guedj, fost purtător de cuvânt al lui Benoit Hamon, îndemnând la <<reconstruirea>> stângii.


Peste 47 de milioane de alegători francezi au fost chemați duminică la urne în cadrul primului tur al alegerilor legislative.

Conform sondajelor de opinie, mișcarea noului președinte al Franței, Emmanuel Macron, devenită partid, va obține o largă majoritate parlamentară pentru realizarea reformelor promise. 

Spre o majoritate absolută sau „schimbătoare“

Un sondaj Ipsos Sopra Steria publicat sâmbătă arăta că partidul de centru „La République en marche!“ este pe cale să obțină 397-427 locuri din cele 577 de mandate din Camera inferioară a Parlamentului, una dintre cele mai importante majorități din ultimele cinci decenii. Republicanii, care, conform sondajelor, vor avea 95-115 mandate după turul doi, vor trebui să se alieze cu alte partide ca să formeze o forță de opoziție. Lui Macron i-ar trebui cel puțin 289 de mandate pentru a întruni majoritatea absolută. Participarea la vot în cadrul primului tur al alegerilor parlamentare de ieri a ajuns la 19,24% până la ora locală 12.00 (13.00, ora României), potrivit datelor prezentate de Ministerul de Interne, cifre mai mici decât la scrutinul precedent. În acelaşi moment al zilei din timpul alegerilor legislative din 2012, prezenţa la vot a fost de 21,06%. 

Scrutinul legislativ are loc pe un nivel ridicat de amenințare de terorism, fiind luate măsuri sporite de protecție. Peste 50.000 de poliţişti au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea în cadrul alegerilor.

Ultimele sondaje arătau că partidul lui Macron, „La République en marche!“, este creditat cu 30% din intențiile de vot, plasându-se înaintea partidului de dreapta Republicanii (20%) și a Frontului Național (FN, extrema dreaptă, 18%), aflat în dificultate după eșecul suferit de lidera sa, Marine Le Pen, în confruntarea cu Emmanuel Macron la cel de-a doilea tur al alegerilor prezidențiale din luna mai.

Dacă Macron nu va avea o majoritate parlamentară, va urma perioada de coabitare cu alte partide, ceea ce i-ar amenința serios programele promise. Macron ar putea opta să-și impună planurile politice cu sprijinul unor majorități schimbătoare, adică aliindu-se, pentru fiecare program, cu o formațiune ce l-ar sprijini, ceea ce va fi la fel de dificil, deoarece reformele economice liberale vizate de Macron se vor lovi de opoziție în Legislativ. 

Majoritate din primul tur

Parlamentul francez este bicameral, fiind format din Adunarea Naţională (Camera inferioară), cu 577 de membri, şi Senat (Camera superioară), cu 348 membri. Mandatul deputaţilor are o durată de cinci ani, iar cel al senatorilor de şase ani. Senatul reprezintă colectivităţile teritoriale ale Republicii, precum şi cetăţenii francezi rezidenţi în alte ţări. 

Deputaţii din Adunarea Naţională sunt aleşi prin sistem electoral majoritar uninominal în două tururi de scrutin, alegerile desfăşurându-se în cele 577 de circumscripţii electorale din Franţa, dintre care 539 aflându-se în zona metropolitană, 27 în teritoriile de peste mări, iar 11 pentru cetăţenii francezi care trăiesc în străinătate. 

Senatorii sunt aleşi de către un colegiu electoral format din peste 145.000 de persoane: deputaţi, consilieri regionali sau generali, delegaţiile consiliilor locale, membri ai Consiliului Superior al francezilor din străinătate. 

Candidaţii trebuie să câştige o majoritate în primul tur şi sprijinul a 25% dintre alegătorii înregistraţi sau o pluralitate în turul al doilea. Toţi candidaţii care sunt votaţi de peste 12,5% dintre alegătorii înregistraţi ajung în turul secund.  

„Republica în marș“ caută politicieni

Analiștii politici francezi au fost deja bulversați de faptul că Emmanuel Macron a ajuns președinte al celei de-a Cincea Republici, fără să provină din rândurile celor două mari partide tradiționale. Și mai năucitor a fost faptul că el nu a avut în campania electorală sprijinul niciunui partid propriu, fiind reprezentat doar de o mișcare numită „En marche!“, creată abia cu un an în urmă. Jumătate din cei 250.000 de membri ai mișcării provin din societatea civilă, nu sunt politicieni. 

Doar puțini provin din mediul politic, persoane care au părăsit alte partide pentru a se alătura grupării lui Macron. 

Dar, pentru a-și impune obiectivele politice, el are nevoie de un partid care să-l susțină în cadrul Legislativului de la Paris. 

Pentru asta, mișcarea sa a fost rebotezată „La République en marche“, și își propune să aibă 50% candidați proveniți din societatea civilă și 50% din lumea politică. Însă, Macron a promis că nu va schimba nimic în ceea ce privește programele progresiste, care prevăd limitarea implicării statului, liberalizarea pieței muncii și scăderea impozitelor companiilor, ca și politicile socio-liberale sau chiar social-democrate, care presupun sporirea investițiilor în educație. Iar un punct foarte important ar fi crearea unui megaprogram de investiții.  

 

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...