Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că lucrează la un decret de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, care a scindat Europa, împărţind-o în sfera de influenţă sovietică şi cea occidentală, relatează NewsIn.
Anunţul a fost făcut de Mihai Ghimpu vineri, 20 august, la emisiunea Fabrika, de la Publika TV. “Ceea ce s-a produs atunci trebuie condamnat”, a ţinut să menţioneze Ghimpu.
Scopul declarat al Pactului Stalin-Hitler era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, să-şi asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939.
Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câştige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roşie avea prea puţini ofiţeri superiori, după executarea multora dintre ei la ordinul lui Stalin, în frunte cu mareşalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar.
În realitate, ambele ţări vroiau să se asigure reciproc în procesul de împărţire în două a ceea ce rămase neocupat şi neîmpărţit din Europa.
Acest Pact a determinat în cele din urmă scindarea Europei prin Cortina de fier, între anii 1945-1989. În aceşti 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democraţiei şi a economiei libere în toate ţările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure, aservite Kremlinului, şi de economii centralizate, de stat.
Un precedent decret semnat de Mihai Ghimpu, prin care declara 28 iunie “Zi a ocupaţiei sovietice”, a stârnit profunda nemulţumire a Moscovei şi nu a fost agreat de colegii din Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare la Chişinău.
Decretul se încheiea cu solicitarea retragerii de către Federaţia Rusă, succesoare de drept a Uniunii Sovietice, a trupelor şi armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. În cele din urmă, decretul a fost declarat în justiţie neconstituţional.
