Președintele turc a anunțat că echipa de consilieri pe probleme de securitate națională se întrunește luni pentru a analiza extinderea stării de urgență, la un an după lovitura de stat eșuată.
Erdogan a mai precizat că va aproba fără nicio ezitare orice legislație ce va trece prin Parlament pentru a reintroduce pedeapsa cu moartea, ceea ce anulează orice posibilitate de integrare în Uniunea Europeană. Și totuși, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat sprijinul pentru turcii care s-au opus anul trecut „tentativei atroce de lovitură de stat“ și a apreciat că încercările de a submina democrația în țările aliate sunt inacceptabile.
Cea mai mare închisoare pentru jurnaliști
Democrația în Turcia este pusă sub un mare semn al întrebării, la un an după puciul militar eșuat din 15 iulie 2016, timp în care epurările și detențiile presupușilor susținători ai puciștilor, confiscările de companii și concedierea funcționarilor s-au desfășurat pe bandă rulantă. Printre instituțiile închise de autorități se numără 223 de academii, 1.061 de instituții de învățământ, 800 de cămine pentru studenți, 15 universități, 25 de instituții de sănătate și 19 sindicate.
Ziua de 15 iulie a fost declarată sărbătoare națională „a democrației și unității“ în Turcia, unde numai la sfârșitul săptămânii au fost anunțate încă 7.000 de disponibilizări de ofițeri și polițiști, sub suspiciunea că ar simpatiza cu clericul Fethullah Gülen, cel acuzat de Erdogan că ar fi organizat și sponsorizat puciul militar.
După lovitura de stat eșuată de acum un an, Turcia s-a transformat în „cea mai mare închisoare din lume pentru profesioniștii mijloacelor de comunicare“ ca urmare a politicii de „persecutare a vocilor critice“, a acuzat organizația „Reporteri fără Frontiere“ (RSF).
Într-un raport despre cele întâmplate în ultimul an, RSF a denunțat închiderea a circa 150 de unități de presă și arestarea unor jurnaliști, dintre care peste o sută se află în închisoare. Săptămâna trecută a fost semnat ordinul de arestare pentru încă 36 de jurnaliști!
RSF solicită Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) să analizeze în regim de urgență plângerile jurnaliștilor, „pentru a pune capăt acestei tragedii”. Conform legislației turcești, jurnaliștii acuzați că au legături cu o forță destabilizatoare a statului riscă închisoare pe viață.
Prelungirea stării de urgență înseamnă continuarea abuzurilor autorităților asupra cetățenilor suspectați că ar fi simpatizanți ai lui Gülen.
Peste 215.000 de cetățeni sunt sub spectrul răzbunării numai pentru că folosesc aplicația de mesagerie Bylock, considerată de autorități ca mijloc de comunicare pentru susținătorii lui Fethullah Gülen.
NATO, între democrație și Rusia
Pe canalele de informații ale serviciilor secrete circulă știrea că Turcia este foarte aproape de a semna un acord cu Rusia pentru livrarea celui mai avansat scut antirachetă, S-400. Conform contractului în valoare de 2,5 miliarde de dolari, într-un an Ankara va primi bateriile S-499 și atunci apartenența la NATO va fi mai mult decât discutabilă, în ciuda „relaxării“ relațiilor dintre aliați, ce presupune permiterea unor alianțe de conjunctură în vederea războiului global împotriva terorismului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit, cu ocazia festivităților organizate în Turcia la un an de la „lovitura de stat eșuată“, că Alianța „a condamnat energic“ acest eveniment imediat și și-a exprimat solidaritatea cu „valorosul aliat turc“. „Încă îmi amintesc impactul pe care l-am resimțit când am văzut pagubele produse asupra Parlamentului de bombardamentele puciștilor“, a spus Stoltenberg. „Cu această ocazie importantă, doresc să aduc încă o dată un omagiu celor care și-au pierdut viața în orele critice ale tentativei de lovitură de stat și poporului turc care s-a ridicat împotriva acestui act atroce și întru apărarea Guvernului ales și a instituțiilor democratice“, a precizat Stoltenberg. Oficialul a mai subliniat și faptul că „orice încercare de a submina democrația în oricare dintre țările noastre aliate este inacceptabilă“. „Democrația și statul de drept sunt valori comune ale aliaților NATO“ a spus el.
Centrul Stockholm pentru Libertate denunță o falsă lovitură de stat
Un ONG înfiinţat de jurnalişti turci în exil a dat publicităţii un raport în care se afirmă că tentativa de lovitură de stat din Turcia a fost regizată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, pentru a distruge ultimele rămăşiţe ale democraţiei şi pentru a suspenda libertăţile fundamentale. Raportul Centrului Stockholm pentru Libertate (SCF) se bazează pe date publice, mărturii în procese, interviuri, opinii ale experţilor militari şi alte dovezi strânse de cei care au făcut cercetarea, ducând la ipoteza că evenimentele din 15 iulie 2016 nu pot fi calificate drept tentativă de lovitură de stat, luând în calcul mobilizarea militară, care a fost neobişnuit de redusă numeric. Doar 8.651 de ofiţeri au participat la puci, ceea ce înseamnă 1,5% din totalul efectivelor Armatei turce.
„Faptul că şeful serviciului turc de informaţii, Hakan Fidan, a fost avertizat despre puci potrivit propriilor declaraţii scrise trimise Parlamentului, dar el nu i-a informat pe premier sau pe preşedinte, întăresc ideea că tentativa de lovitură de stat a fost regizată. Hakan Fidan nu a fost audiat nici ca martor, nici ca suspect în nicio anchetă vizând puciul de anul trecut şi nu a fost chemat nici la comisia parlamentară de anchetă, iar acesta şi-a păstrat funcţia.
Conform raportului, Fidan s-a întâlnit cu oficiali militari cu o zi înaintea puciului, dar şi în ziua în care acesta a avut loc, când se afla în vizită la sediul Statului Major General. Lansarea loviturii de stat a fost imediat după plecarea sa. Nici el, nici șeful Statului Major, general Hulusi Akar, nu au fost reținuți de puciști, ceea ce ar fi fost un element decisiv al unei lovituri de stat militare. SCF susține că Erdogan a părăsit hotelul unde se afla cu familia în vacanță cu câteva ore înainte de a ajunge echipa de comando a puciștilor, ci nu cu câteva minute înainte, cum susține varianta oficială.
