Comisarul european pentru Transporturi a declarat că UE nu poate împinge România de la spate să urgenteze proiectele.
Comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc, a făcut ieri, la Sofia, apel la statele membre pentru a-şi îmbunătăţi colaborarea în domeniul proiectelor cu finanţare comunitară. Aceasta a insistat, în cadrul unei întâlniri cu presa, la Conferinţa pentru investiţii în transportul re-gional, pe necesitatea dezvoltării a cât mai multe proiecte transfrontaliere, care să contribuie, în final, la mobilitatea persoanelor şi a mărfurilor şi la creştere economică.
Violeta Bulc a dat exemplul proiectului Rail Baltica, ce ar urma să lege, pe calea ferată, Finlanda, statele baltice şi Polonia, la care au fost depăşite blocajele iniţiale. „România liberă“ i-a semnalat comisarului european un alt proiect transfrontalier, podul peste Dunăre construit de bulgari, cu fonduri europene, la Vidin-
Calafat. Pe malul românesc, proiectul pur şi simplu se înfundă, deoarece drumul naţio-nal este în reparaţii de ani de zile, iar calea ferată este într-o stare deplorabilă. „Totul ţine de coordonarea între statele membre. Nu pot împinge de la spate România şi nici un alt stat membru să-şi urgenteze proiectele. Noi putem doar să ajutăm, nu să impunem”, a răspuns Violeta Bulc.
În altă ordine de idei, comisarul european a menţionat încă o dată prioritatea de top a Executivului de la Bruxelles, şi anume investiţiile în transportul feroviar.
„Trebuie încheiată modernizarea pe toate coridoarele europene majore, prin creşterea vitezei de circulaţie, electrificare şi ERTMS“ (sistem modern de automatizare – n.red.). România are în lucru mai multe sectoare pe Coridorul IV, însă pe unele dintre ele punerea în funcţiune a întârziat nepermis de mult – la unul dintre ele se lucrează de pe vremea când prim-ministru era Emil Boc.
Europenii nu colaborează
La rândul lui, şi Pim Van Ballekom, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, a criticat lipsa de cooperare a statelor membre în cazul proiectelor transfrontaliere: „Dacă-l întrebi pe un luxemburghez de ce nu e cale ferată de mare viteză între Bruxelles şi Luxemburg, îţi va spune să îl întrebi pe un belgian“. Oficialul BEI a prezentat facilitarea de finanţare pentru pro-iecte ce prevăd un transport ecologic, cum ar fi autobuzele electrice şi troleibuzele.
Întrebat de „România liberă“ dacă pentru un asemenea proiect ar putea opta şi Constanţa, oraş care a renunţat la tramvaie şi troleibuze pe când era condus de Radu Mazăre, Pim van Ballekom a răspuns afirmativ, spunând că o astfel de iniţiativă din partea actualului edil ar putea fi binevenită.
„Dacă proiectul este eficient din punct de vedere economic, Constanţa poate aplica. Dacă Primăria Constan-ţa are un proiect bancabil foarte bun, de ce nu vine la bancă? Îl aşteptăm la biroul nostru din Bucureşti“, a mai spus oficialul BEI.
Oficialii români boicotează proiectul
Bun pentru regiunea în care se găseşte România, podul Calafat-Vidin este o afacere ceva mai proastă pentru România, prezentând ameninţări atât financiare, pentru bugetul statului, cât şi operaţionale pentru Portul Constanţa sau pentru dezvoltarea zonei metropolitane Craiova, scria „România liberă“ despre acest proiect încă de acum trei ani, după o dezbatere cu mai mulţi specialişti.
Aceştia afirmau chiar că oficialii români, incapabili în trecut să impună în negocierile româno-bulgare soluţia realizării podului mai la est, configuraţie care ne-ar fi fost mai avantajoasă decât cea actuală, boicotează acum proiectul, negrăbindu-se să lege noul pod la reţeaua naţională rutieră printr-o şosea modernă.
