Mai multe organizaţii non-profit au transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Cioloş şi ministrului de Externe, Lazăr Comănescu, prin care le solicită să exprime o poziţie publică cu privire la necesitatea respectării drepturilor omului şi a principiilor statului de drept în procesul de stabilizare a situaţiei din Turcia, după lovitura de stat eşuată.
Documentul este semnat de Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţia VeDemJust, Asociaţia Miliţia Spirituală, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, Consiliul Naţional al Elevilor, CNS Cartel ALFA, Expert Forum, FNS Alma Mater, Societatea Academică din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, transmite News.ro.
În preambului scrisorii se arată că în 15 iulie 2016, ”a avut loc în Turcia o condamnabilă tentativă de lovitură de stat, urmată la foarte scurt timp de anunţul făcut de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan şi premierul Binali Yıldırım cum că făptuitorii vor plăti preţul”. ”Represaliile şi arestările masive nu au întârziat să apară. Înaltul Consiliu al judecătorilor şi procurorilor (HSYK) din Turcia a decis, la câteva ore după eşuarea loviturii de stat, demiterea a mii de judecători, aproape 25 la sută din totalul magistraţilor turci”, mai notează semnatarii scrisorii deschise.
Potrivit acestora, au fost emise mandate de arestare pentru zeci de judecători din Tribunalul Suprem (Yargitay). ”Mii de arestări în rândul personalului militar au loc în aceste clipe. Rapiditatea cu care au fost operate arestările şi numărul masiv al celor vizaţi sugerează că regimul actual se foloseşte de pretextul loviturii de stat pentru a elimina ultimele elemente de rezistenţă şi opoziţie”, mai arată ONG-urile.
Arestările, afirmă organizaţiile citate, ”nu vin decât să intensifice tendinţa de deteriorare a situaţiei drepturilor omului în Turcia din ultima perioadă, în care mass-media au fost supuse unor presiuni fără precedent din partea Guvernului, dreptul la adunări publice a fost violat, iar cazurile de folosire excesivă a forţei de către poliţie s-au înmulţit”.
”Reamintim că epurarea judiciară a precedat lovitura de stat din 15 iulie – peste 45.000 de poliţişti şi 2.500 de magistraţi au fost transferaţi în 2014 de la posturile lor, o mişcare pe care mulţi au considerat-o o încercare de stopare a investigaţiilor de corupţie şi subminare a independenţei justiţiei”, potrivit documentului transmis preşedintelui, premierului şi ministrului de Externe.
Date fiind recentele derapaje anti-democratice pe care le-a cunoscut Turcia şi violarea sistematică a drepturilor omului, mai notează ONG-urile, semnalate de organizaţii internaţionale precum Human Rights Watch sau Amnesty International, ”avem motive temeinice să fim alarmaţi cu privire la corectitudinea şi legalitatea măsurilor luate de oficialităţile turce în aceste zile”.
”Acesta este un lucru inacceptabil într-un un stat membru NATO. «Misiunea esenţială a NATO rămâne neschimbată: să se asigure că alianţa rămâne o comunitate fără precedent bazată pe libertate, pace, securitate şi valori comune, inclusiv libertatea individuală, drepturile omului, democraţia şi statul de drept,» se afirmă în declaraţia finală a NATO de la Summit-ul de la Varşovia”, mai notează semnatarii scrisorii deschise care arată că ”aceste afirmaţii trebuie susţinute prin acte şi gesturi concrete, prin reacţii adecvate la evenimentele aflate în plina derulare în aceste zile, altfel ele se vor transforma într-o formă fără fond, erodând şi mai mult încrederea populaţiei în instituţiile democratice şi în cele internaţionale”.
Organizaţiile mai scriu că ”actuala putere politică din Turcia este rezultatul unor alegeri libere”, dar asta ”nu reprezintă o garanţie a respectării valorilor democratice”.
”Istoria cunoaşte cazuri de tristă amintire în care regimuri alese democratic s-au transformat în dictaturi sau totalitarisme. Turnura pe care o iau evenimentele din Turcia în aceste zile s-ar putea să pună în mod ireversibil ţara pe o pistă nedemocratică, fapt semnalat deja de mare parte a presei occidentale”, se mai afirmă în documentul citat.
Organizaţiile non-profit arată că până acum cei trei oameni din stat şi-au exprimat public doar speranţa că ordinea publică va fi restabilită în cel mai scurt timp, amintind faptul că Turcia este un partener strategic al ţării noastre, iar stabilitatea ţării e esenţială pentru arhitectura de securitate regională şi europeană şi afirmă că ”niciun oficial român nu a exprimat însă, până în acest moment, vreo poziţie cu privire la necesitatea respectării drepturilor omului şi a principiilor statului de drept în procesul de stabilizarea a situaţiei din Turcia”.
”Este inacceptabil ca această dimensiune să fie ignorată complet, în condiţiile în care există indicii solide cu privire la riscul sporit de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Domnule Preşedinte, domnule Prim Ministru, domnule Ministru de Externe, vă solicităm să acţionaţi în concordanţă cu valorile care stau la baza comunităţii transatlantice, din care România face parte şi să luaţi poziţie faţă de evoluţiile alarmante din aceste zile din Turcia, să faceţi demersurile necesare, care se înscriu în limitele mandatului democratic pe care îl aveţi de la poporul român, pentru a reafirma necesitatea respectării, în aceste zile fierbinţi, a drepturilor omului, a independenţei justiţiei şi a statului de drept în Turcia”, susţin ONG-urile.
Organizaţiile arată că, în ultimii zece ani, Turcia a primit peste 14 miliarde de euro prin fonduri de asistenţă europeană, care vizau şi asigurarea drepturilor omului şi statul de drept.
”Ca şi contributori direct la bugetul UE, cetăţenii României europene au dreptul să ceară respectarea acestor condiţii în schimbul sumelor enorme acordate. Imperativul democratic nu trebuie subordonat imperativului geopolitic – fără o democraţie autentică, în care drepturile fundamentale sunt respectate, stabilitatea geopolitică este o himeră, care mai devreme sau mai târziu va fi pusă în pericol de lipsa democraţiei”, conchid semnatarii scrisorii.
