O anchetă internaţională fără precedent în analele fiscale luxemburgheze, efectuată de Consorţiul internaţional al ziariştilor de investigaţie – ICIJ – a descoperit mii de documente ce demonstrează cum unul dintre cele mai mici state din UE a încheiat acorduri secrete cu unele din cele mai mari multinaţionale, contribuind la salvarea lor de la impozite de miliarde, în detrimentul vecinilor şi aliaţilor. Dezvăluirile riscă să întunece instalarea noii Comisii Europene sub conducerea fostului premier al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker.
În ancheta de acum 6 luni botezată „Luxemburg Leaks“ sau „LuxLeaks“, ICIJ a avut acces la 28.000 pagini de documente de „tax ruling“ care demonstrează cum mari întreprinderi „se sprijină pe Luxemburg şi regulile sale fiscale suple, dar şi pe deficienţele din reglementările internaţionale, pentru transferarea profiturilor pentru a nu fi taxate sau la un nivel foarte scăzut“. Joi, 40 de media internaţionale au publicat articole bazate pe documentele descoperite – acordurile fiscale secrete au fost înregistrate între 2002 și 2010, reprezentând miliarde de euro de reţete fiscale pierdute de statele unde aceste întreprinderi sau familii foarte bogate realizează beneficiile.
Grupurile implicate, în special Apple, Amazon, Verizon, AIG, Heinz, Pepsi, Ikea, Coca-Cola, Procter&Gamble, Burberry, JPMorgan, FedEx şi multe altele, realizau în acest mod economii de miliarde de euro în fiecare an prin crearea unei filiale, a unui holding sau prin deplasarea unui sediu social pe teritoriul Marelui Ducat. În documentele accesibile pe Internet figurează numele mai multor întreprinderi elveţiene – UBS, Credit Suisse, Lombard Odier şi Julius Bar, dar şi o companie de asigurări din Balle, grupul de lux Richemont, holdingul Maus Freres din Geneva, grupul din Zürich specializat în întreţinerea avioanelor, SR Technics, conceptorul de computere bancare Temenos sau fabricantul de maşini agricole Bucher – care au încheiat astfel de acorduri.
Le Monde precizează că „Luxemburg păstrează aceste acorduri fiscale secrete“ şi „nu le anunţă partenerilor săi europeni“ deşi este „la curent cu strategia acestor multinaţionale de evitare a impozitării“. Strategice, aceste operaţiuni au un scop unic – achitarea unui impozit cât mai mic posibil, dacă nu chiar obţinerea unei exonerări totale. Prezenţa în Luxemburg a marilor multinaţionale americane şi strategiile lor de optimizare sunt cunoscute de câţiva ani, dar documentele fiscale analizate de ICIJ dezvăluie amploarea fenomenului. Ele pun în lumină dispozitivele complexe de evaziune fiscală în cadrul cărora Luxemburg este doar o verigă din lanţ, alături de centrele financiare off-shore mai exotice. Şi mai demonstrează că optimizarea fiscală calificată agresivă de experţii OECD este un „sport“ la care a aderat majoritatea marilor întreprinderi. Germane, olandeze, suedeze, belgiene, mari grupuri europene sunt prinse în plasa acestor dezvăluiri.
Cele 548 de reguli, negociate de cabinetul de audit PriceWaterhouseCoopers între 2008 şi 2010, au fost deja evocate într-un reportaj al Cash Investigation – France 2 în 2012, dar nu au fost niciodată dezvăluite în integralitate. În următoarele zile, ziarişti membri ai ICIJ vor publica articole asupra numeroaselor societăţi şi familii care au beneficiat de scutiri de impozite în virtutea acestor acorduri secrete.
Ţintele OECD
De câteva luni, Luxemburgul, alături de Olanda şi Irlanda, se află în centrul unei polemici asupra avantajelor fiscale acordate marilor întreprinderi. OECD (Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică) însărcinată de G20 să lupte contra practicilor agresive de evaziune fiscală ale multinaţionalelor, face presiuni asupra acestui mic stat membru fondator al UE pentru a renunţa la dispozitivele sale fiscale cele mai controversate. Ele sunt legale dar sunt considerate nocive, lipsind statele de reţete fiscale substanţiale, într-un context de foame bugetară.
La rândul său, Comisia Europeană anchetează din iunie practicile unei ţări care a clădit un sistem fiscal special pentru aceste mari grupuri, derogându-le de la dreptul comun. Bruxelles estimează că avantajele acordate anumitor întreprinderi sunt potenţial asimilabile ajutoarelor de stat ilegale şi s-a angajat o confruntare juridică cu Luxemburg. Apropiatul summit al şefilor de stat şi de guvern prevăzut pentru 15-16 noiembrie la Brisbane, Australia, va trebui să adopte un plan de luptă contra optimizării fiscale agresive a multinaţionalelor.
Poziţie incomodă pentru Juncker
Dezvăluirile ICIJ se vor repercuta şi asupra intronizării noii Comisii Europene, sub preşedinţia lui Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului aproape 20 de ani şi considerat unul dintre arhitecţii sistemului său fiscal atractiv. Devenit şeful Executivului european, Juncker va superviza anchetele lansate contra rulingului avantajos practicat de mai multe ţări,
între care şi a sa. Întrebat de presă, Juncker a promis că nu se va amesteca în anchetele pe care le va conduce comisarul pentru Concurenţă, Margrete Vestager. Executivul european a dechis în iunie patru anchete asupra practicilor fiscale de „tax ruling“ vizând state membre. Una vizează Irlanda şi priveşte acordurile dintre administraţia fiscală şi gigantul american Internet Apple, suspectat că a beneficiat de un tratament de favoare, contrar regulilor europene ale concurenţei.
O a doua anchetă priveşte suspiciunile de avantaje fiscale acordate de Olanda canalului de cafenele Starbucks. A treia are ca ţintă acordurile dintre Luxemburg şi Fiat Finance and Trade, care furnizează servicii de gestionare a trezoreriei grupului automobilistic Fiat. Ultima, deschisă în octombrie, vizează Gibraltarul.
