Executivul japonez a aprobat, vineri, un proiect de lege care va permite împăratului Akihito să abdice în favoarea fiului său, Naruhito, în ceea ce ar reprezenta prima abdicare a unui ocupant al Tronului Crizantemei în ultimii 200 de ani, informează agenția EFE, potrivit Agerpres.
Legea va fi trimisă tot vineri Parlamentului nipon, unde Executivul speră să o vadă aprobată fără obstacole majore la jumătatea lunii iunie. După aprobarea acesteia, retragerea lui Akihito va fi prima din Japonia de la cea a împăratului Kokaku în 1817. Guvernul nipon consideră că momentul potrivit pentru abdicare ar fi în decembrie 2018, când conducătorul țării împlinește 85 de ani și încheie trei decade ca șef de stat.
Noua legislație a fost elaborată special pentru Akihito, pentru a preveni viitoare abdicări, date fiind problemele cu care se confruntă familia imperială în plan succesoral.
Pe lângă faptul că nu permite abdicarea, legea din 1947 care reglementează casa imperială a eliminat așa-numitele ramuri colaterale, astfel încât toate femeile care se nasc în cadrul casei își pierd statutul regal prin căsătoria cu un om de rând, ceea ce de atunci a redus substanțial numărul membrilor săi.
Anul 2016 a fost martorul unui eveniment istoric și surprinzător în Japonia: Akihito, singurul monarh din lume cu titlul de împărat, le-a mărturisit concetățenilor săi că este obosit și că ia în calcul posibilitatea de a renunța la tron, situație problematică, dat fiind că în Constituția niponă nu se prevede abdicarea.
Într-o intervenție televizată calificată drept excepțională și după 28 de ani de domnie pe Tronul Crizantemei, împăratul Japoniei s-a adresat națiunii în luna august, exprimându-și îngrijorarea că într-o zi ar putea să nu mai fie capabil să-și îndeplinească rolul în calitate de simbol al statului din cauza vârstei sale înaintate și a problemelor de sănătate. Cu toate acestea, monarhul nipon, în vârstă de 82 de ani, a evitat să se refere în mod explicit la abdicare sau când anume va avea loc aceasta, deoarece o astfel de decizie implică proceduri politice și juridice specifice.
