Modul în care autoritățile din Myanmar tratează musulmanii din comunitatea Rohingya pare să fie „un exemplu de manual” a ceea ce înseamnă „epurarea etnică”, susține un oficial din cadrul Națiunilor Unite, citat de The Guardian și BBC.
În discursul susținut în Consiliul de drepturi ale omului din cadrul ONU, Zeid Ra’ad al-Hussein a denunțat „brutala operațiune de securitate” împotriva minorității Rohingya.
„Fac apel către autorități să încheie această operațiune militară brutală și să își asume responsabilitatea pentru toate neregulile care au apărut, astfel încât să stopeze discrimitarea de amploare împotriva populației Rohingya. Situația se aseamănă cu ceea ce este definit drept purificare etnică”, a spus el.
Zeid Ra’ad al-Hussein a mai spus că operațiunea din Rakhine este, în mod clar, „disproporționată”, întrucât autoritățile din Myanmar au refuzat accesul unor echipe care să investighee drepturile oamenilor. Cu toate acestea, ONU a primit „numeroase raporturi și imagini prin satelit cu forțele de securitate și miliția locală, care au dat foc satelor”.
Cum a pornit conflictul
Peste 300.000 de mii de musulmani din grupul Rohingya au fugit din Myanmar în Bangladesh, de la izbucnirea violențelor, în urmă cu o lună. Armata s-a apărat susținând că atacurile au venit ca răspuns la violențele militanților Rohingya și a negat că ar fi vizat civili.
Numeroși membri ai comunității Rohingya au fugit din Myanmar, după ce armata a pornit o campanie brutală împotriva populației, dând foc satelor și atacând civili. În 25 august, militanții Rohingya au atacat mai multe posturi de poliție și o unitate militară din statul Rakhine, situat în nord-vestul Myanmarului.
Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), a anunțat, sâmbătă, că numărul musulmanilor Rohingya care au fugit în ultimele două săptămâni în Bangladesh de teama violențelor din Myanmar.
Vivian Tan, purtătoare de cuvânt a UNHCR, a explicat că noile date sunt rezultatul faptului că s-au descoperit noi locuri în care se află refugiați în zona graniței dintre Myanmar și Bangladesh.
„Acest lucru nu reflectă neapărat noi sosiri de refugiați în ultimele 24 de ore, ci faptul că în diverse zone am identificat mai mulți oameni de care nu aveam cunoștință până acum. Cifrele sunt atât de alarmante — înseamnă într-adevăr că trebuie să ne intensificăm răspunsul și că situația din Myanmar trebuie soluționată urgent'', a spus Vivian Tan.
Peste 1.000 de persoane ar fi fost ucise
Peste 1.000 de persoane, în principal membri ai minorităţii musulmane rohingya, ar fi fost ucişi în violenţele din statul Rakhine, din Myanmar, a anunţat raportorul special al ONU pentru această ţară, informează AFP.
Șefa Guvernului din Myanmar, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, criticată
Numele șefei Guvernului din Myanmar, laureata premiului Nobel pentru Pace Aung San Suu Kyi, a fost criticată de comunitatea internațională, pentru felul în care a tratat problema cu care minoritatea Rohingya se confruntă.
„Sunt foarte dezamăgit de atitudinea ei față de minoritatea Rohingya", a mărturisit Geir Lundestad, care a plecat din postul său din comitetul Nobel în 2014, după 25 de ani.
Potrivit acestuia, Aung San Suu Kyi vede problema Rohingya „pur și simplu ca pe o chestiune de terorism și nu a făcut niciun efort de a găsi o soluție politică la această problemă foarte dificilă".
Geir Lundestad a precizat că, potrivit statutului Fundației Nobel, lui Aung San Suu Kyi nu-i poate fi retras premiul primit în 1991 pentru „lupta sa nonviolentă pentru democrație și drepturile omului" în Myanmar, stat la acea vreme condus de o juntă militară.
„Ceea ce a făcut pentru a primi Premiul Nobel pentru Pace rămâne valabil", a spus Lundestad, adăugând că, după decernarea premiului, comitetul Nobel nu are control asupra laureaților.
Totodată, Dalai Lama a îndemnat-o pe Aung San Suu Kyi să găsească o soluţie paşnică la criza populaţiei apatride rohingya, informează AFP.
„Vă îndemn pe dumneavoastră şi pe colegii dumneavoastră să întindeţi o mână tuturor membrilor societăţii cu scopul de a încerca să restabiliţi relaţii amicale în cadrul populaţiei, într-un spirit de pace şi reconciliere”, a declarat liderul spiritual al tibetanilor, într-o scrisoare adresată conducătoarei regimului din Myanmar.
Cel puțin un milion de etnici Rohingya trăiesc în nord-vestul Myanmarului și de mai multe decenii fac obiectul persecuțiilor, inclusiv al restricțiilor asupra libertății de mișcare. Armata birmaneză a anunțat că desfășoară operațiuni contra „teroriștilor extremiști”, pentru a-i proteja pe civili.
