FOTO. Turcia, tot mai divizată după victoria lui Erdogan la referendum. Presa avertizează: Președintele ar trebui să fie îngrijorat de cele 24 milioane de voturi împotriva modificării Constituției

de Roxana Petre , 18 aprilie 2017 - stire actualizata la ora 00:03, 19 aprilie 2017

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a asumat victoria la referendumul de duminică, privind extinderea atribuțiilor sale prezidențiale, respingând toate reclamațiile partidelor de opoziție, care au contestat rezultatul votului. Pe de o parte, liderul de la Ankara și suporterii săi susțin că schimbările constituționale sunt necesare pentru a asigura stabilitatea, pe de altă parte, oponenții denunță amendamentele ca pe un pas spre o eră a autocrației, notează The Times, într-o analiză postată, luni, online.

Pe de altă parte, jurnaliștii turci motivează că, din contră, transformarea într-o republică prezidențială marchează un nou model de democrație, menit să consolideze instituțiile statului, cât și economia Turciei.

Victoria lui Erdogan marchează o transformare în politica turcă, prin care sistemul parlamentar actual  este înlocuit de un sistem dominat de o președinție puternică. Potrivit rezultatelor preliminare, o mică majoritate a votanților turci au aprobat 18 amendamente constituționale prin care este limitată abilitatea Parlamentului de  a veghea asupra Executivului, se desființează funcția de premier și sunt extinse puterile prezidențiale asupra numirii judecătorilor.  În timp ce Erdogan și suporterii săi motivează modificările constituționale ca pe o măsură necesară pentru a asigura stabilitatea în Turcia, oponenții săi denunță amendamentele ca reprezentând un pas spre instituirea autocrației.

Ar putea fi instituirea autocrației o consecință a rezultatului referendumului de duminică?

În acest context, The Guardian subliniază, într-un editorial, că implementarea reformelor ar duce la recrearea statului de sultanat a Turciei, la aproape un secol de la fondarea Republicii Turce, de către Ataturk, pe ruinele Imperiului Otoman.

„Transformarea Turciei într-o autocrație este aproape completă. Sistemul echilibrului puterilor în stat urmează să fie zdrobit. Astfel, națiunea va fi marcată de o divizare profundă, în care cei care susțin moștenirea lui Ataturk se vor confrunta cu cei care vor să o răstoarne; o divziune între apărătorii unui sistem secular și cei ai valorilor Islamice conservatoare, între naționaliștii kurzi și cei turci, între structurile militare care erau cândva dominante și noile elite AKP”, remarcă editorialiștii The Guardian.

Validitatea rezultatului referendumului, contestată de opoziție

Potrivit analizei The Times, controvesatul rezultat al votului duce la o dispută dură în ceea ce privește validitatea rezultatelor referendumului. Potrivit agenției de știri oficiale, în favoarea modificării Constituției s-au arătat 51,2% dintre alegători, în timp ce 48,8% s-au exprimat în defavoarea extinderii prerogativelor prezidențiale. În acest context, două partide de opoziție au anunțat că vor contesta rezultatele, pe motiv că au fost încălcate procedurile de numărare a voturilor. În plus, campania a avut loc ca urmare a măsurilor severe impuse de regimul de la Ankara după lovitura de stat eșuată din luna iulie a anului trecut. 

Potrivit sursei citate,  rezultatul referendumului și controversele din jurul acestuia amenință să adâncească diviziunile într-o țară deja polarizată de figura lui Erdogan și de meritele pentru presupusul sistem prezidențial care va fi instituit.

Duminică seara, într-un mesaj adresat suporterilor săi, Recep Tayyip Erdogan a respins potențialele suspiciuni care planau asupra legitimității votului.  „Discuția s-a încheiat. <<Da>> a câștigat”, a afirmat Erdogan.

Disputa are în centru o decizie de ultimă oră a autorității electorale de a adăuga la numărătoare voturi care nu au fost ștampilate oficial. Potrivit celui mai mare partid de opoziție, aproximativ 1,5 milioane de voturi nu au primit o astfel de ștampilă.

„Cel puțin jumătate dintre cetățeni a spus <<nu>> schimbării constituționale. Nu ar trebui ca modificările să se facă împotriva voinței publice”, a afirmat  Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului, într-un mesaj televizat.

Astfel, în zonele reprezentate de opoziție din Istanbul, au izbucnit, duminică noaptea, proteste.

„Scorul a fost foarte strâns, astfel că nu cred că oamenii vor renunța imediat. Probabil se va vorbi despre asta o perioadă. Este evident că președintele va continua să declanșeze o tranziție, pentru a face ca situația să devină ireversibilă cât de repede poate ”, a afirmat Selim Koru, analist la Fundația de cercetare politico-economică din Turcia.

Lovitura de stat eșuată, un pas spre consolidarea puterii lui Erdogan

În perioada campaniei care a precedat referendumul,  președintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că un nou sistem de guvernământ va asigura stabilitatea și securitatea politică a țării, ca urmare a loviturii de stat eșuate din luna iulie a anului trecut. The Times notează că promisiunile președintelui turc urmăresc să îi asigure poziția ca lider de necontestat în viitor, invitând comunitatea internațională să îl compare cu Vladimir Putin sau cu alți lideri autocrați.

„Ce îl va opri pe Erdogan? N-a existat niciodată cineva care să îl oprească dar acum, chiar și cea mai formală posibilitate ca cineva să o poată face a fost ștearsă din lege”, afirmă Selim Sazak, un membru al Institutului Delma, un think-tank cu sediul la Abu Dhabi.

După tentativa de lovitură de stat din iulie, peste 200 de persoane au murit, iar măsurile luate de stat s-au înăsprit. Drept urmare, președintele Erdogan a început inițiativa de consolidare a puterii prezidențiale, prin decizia de a arunca în închisoare mii de de persoane și destituirea a numeroși soldați, ofițeri de poliție, profesori, judecători și funcționari publici. Totodată, sute de membri ai partidului de opoziție dominant, printre care și parlamentari, au fost închiși sub acuzații de terorism.

Susținerea lui Erdogan slăbește, sugerează numărul celor care s-au opus modificării Constituției

Potrivit The Times, rezultatul referendumului ar putea să sugereze și că susținerea președintelui Erdogan a scăzut. De exemplu, în Istanbul, oraș în care s-a conturat cariera politică a lui Erdogan, numărul celor care au răspuns „nu” l-a întrecut pe al celor care s-au declarat în favoarea modificării Constituției. Totodată, un număr semnificativ de suporteri ai partidului lui Erdogan (AKP) au votat împotriva extinderii atribuțiilor prezidențiale. Acest lucru sugerează o lipsă de încredere în decizia președintelui Erdogan.

„Trei orașe importante  - Ankara, Istanbul și Izmir - au votat împotriva modificării Constituției. Totodată, provinciile predominant kurde din estul și sudestul Anatoliei, începând cu Diyarbakır, au votat masiv împotriva propunerilor, ceea ce sugerează că țara este marcată de o diviziune periculoasă, care ar putea avea consecințe grave”, susține, la rândul său, jurnalistul Hurryiet Daily News Semih Idiz.

Cum se vede rezultatul referendumului prin ochii jurnaliștilor turci

În Turcia, părerile sunt împărțite. Unii jurnaliști susțin că Turcia este mai divizată decât oricând. Alți jurnaliști susțin, însă, că Turcia s-a eliberat de constrângerile impuse de constituțiile anterioare, astfel că noile amendamente vor ajuta la consolidarea democrației și a instituțiilor statului.

„Ne-am trezit într-o nouă Turcie”, notează junalistul Hurryiet Daily News Abdulkadir Selvi, într-un comentariu intitulat „La ce să ne așteptăm după referendum”.

„Rezultatul referendumului este <<da>>, dar oamenii au transmis un mesaj: acela că guvernul și opoziția trebuie să analizeze adecvat opțiunile. În primul rând, susținerea pentru sistemul prezidențial a fost, inițial, de 25-30% (...). Dar lăsați-mă să menționz, mai întâi, decizia Biroului Electoral Central (YSK) de a valida voturi fără ștampila oficială. YSK nu avea dreptul să eclipseze alegerile.  Kemal Kılıçdaroğlu, șeful principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului  (CPH), a afirmat că decizia a făcut ca rezultatele să fie deschise dezbaterilor”. Pe de altă parte, „în discursul de duminică seara, Erdogan a afirmat că nu se vor organiza alegeri anticipate, astfel că Guvernul își va continua activitatea până în 2019. Deși AKP a câștigat, aceasta nu a fost o victorie. Votul favorabil nu s-a produs la un nivel <<semnificativ>>”, susține jurnalistul Hurryiet Daily News.
El continuă afirmând că rezultatul referedumului trebuie analizat și ținând cont de electoratul kurd. „Kurzii au fost alături de Erdogan într-un moment cheie”.

„Mai este un alt adevăr care a ieșit la suprafață după aflarea rezultatelor: un referendum care are loc într-un mediu polarizat aduce rezultate strânse.  Cei care îl plac pe Erdogan au spus <<da>>, cei care nu îl plac au răspuns <<nu>>. AKP a apelat la o retorică greșită, la începutul campaniei, retorică pe care vor fi nevoiți să o evalueze”, a mai afirmat Abdulkadir Selvi.

Turcia divizată

Jurnalistul Semih Idiz subliniază, într-un comentariu pentru Hurryiet Daily News, că „referendumul scoate în evidență diviziunile de care Turcia este marcată”.

„O victorie este o victorie, însă nu putem să nu ne întrebăm dacă aceasta este cea la care sperau președintele Recep Tayyip Erdogan și premierul Binali Yıldırım. La urma urmelor, a fost un referendum pentru o nouă Constituție - cel mai important document al țării - și, în vreme ce 25 de milioane de persoane au răspuns <<da>>, aproape 24 de milioane au respins propunerea, ceea ce ilustrează, cu greu, <<consolidarea mandatului>> la care Erdogan a sperat, astfel încât apară de necontestat în ochii lumii. Din contră, rezultatul scoate în evidență că Turcia este o națiune divizată, în care jumătate din electoral i-a spus <<nu>> șefului statului”, susține jurnalistul Semih Idiz.

„Dat fiind predominantul anti-intelectualism în rândul suporterilor AKP și suspiciunile cu privire la <<clasa educată>>, exprimată adesea de formatorii lor de opinie, este mai mult decât evident de unde și-a obținut Erdogan susținerea. O consecință ar putea fi sporirea tensiunilor sociale, în special în cazul în care Erdogan nu va aborda o politică imparțială, care să se adreseze tuturor segmentelor sociale. Nu este, însă, clar cum va face asta, având în vedere că, potrivit noii Constituții, va fi și liderul AKP (...). La urma urmelor, sistemul parlamentar care există, în Turcia, de 94 de ani, a fost înlocuit cu unul prezidențial, care nu se bazează pe principiul separației puterilor în stat, ceea ce nu mai poate fi abrogat”, mai susține Semih Idiz.

S-a îndepărtat Turcia de democrație?

La râdul său, jurnalistul Daily Sabah Yahya Bostan se întreabă, într-un comentariu, dacă „Turcia se îndepărtează de democrație”, după votul de duminică, subliniind că 16 aprilie reprezintă o „piatră de hotar” în istoria politică a țării.

„În următoarele luni și ani vom avea suficient timp pentru discuta în detaliu despre avantajele și dezavantajele unui sistem prezidențial. Cu toate acestea, mi-ar plăcea să punctez ceea ce câțiva experți europeni și opoziția au repetat în timpul campaniei care a precedat referendumul: prin adoptarea unui nou sistem de guvernământ, Turcia s-a îndepărtat de democrație. Se supune că poporul turc s-a dat de partea autoritarismului”, susține jurnalistul Yahya Bostan.

Jurnalistul citează un comentator occidental care a sugerat că secolul democrației turce a murit. 

„Sunt valide preocupările lor?”, se întreabă jurnalistul. „Lăsați-mă să fac o pauză și să recunosc că mulți dintre cei care lansează acest argument împotriva reformei constituționale au fost orbiți de anti-erdoganism, islamofobie și xenofobie. Mai mult, ei par să creadă că nicio altă societate în afară de a lor nu poate fi democratică. Și înțeleg că ei nu vor fi interesați să audă cealaltă parte a poveștii pe care sunt dornici să o spună.  În ultimii ani, a fost imposibil să comunic cu indivizii care cred într-adevăr că Turcia e doar o altă țară din Orientul Mijlociu și care presupun că Occidentul are dreptul să nu își țină promisiunile față de turci. Dar este important ca cei care nu au fost atinși de islamfobie să audă de ce autoproclamații experți turci greșesc”, susține jurnalistul Daily Sabah.

El continuă afirmând că amendamentele propuse vor consolida instituțiile politice al statului și vor promova stabilitatea țării pe termen lung, în timp ce va crea o linie clară pentru alegerile care vor avea loc în viitor, făcând, totodată, economia și politica națională mai predictibilă.

„În cea ce privește afirmațiile potrivit cărora Turcia se îndepărtează de democrație, este important să stabilim că indivizii care le lansează nu par să înțeleagă politica turcă. Iată de ce: dacă ar fi aruncat o scurtă privire la istoria țării, ar fi aflat că democrația turcă a suferit mai multe contralovituri sub coaliții de guvernare slabe și în perioade de fragmentare politică. Prin contrast, atât instituțiile democratice, cât și economice, au dus-o mai bine sub guverne conduse de un singur partid. În anii care au  urmat alegerilor din 1950 și tranziției Turciei spre o democrație multipartită, Partidul Democratic condus de premierul Adnan Menderes a făcut pași spre consolidarea instituțiilor democratice și spre promovarea creșterii economice. În 1980, guvernul lui Turgut Özal a parcurs un proces similar, în timp ce Turcia s-a integrat în economia mondială, datorită reformelor economice liberale”, argumentează jurnalistul Yahya Bostan.

El continuă argumentând că, atunci când instituțiile politice au fost extrem de slabe, „țara a avut de înfruntat numeroase probleme”.

„Un sistem prezidențial nu lasă loc unor guverne de coaliție, din moment ce alegătorii turci vor vota viitorii președinți care vor avea control asupra ramurii Executive. Noul sistem se asigură că oamenii care conduc țara nu ignoră poporul decât dacă sunt pregătiți să plătească pentru acțiunile lor în ziua alegerilor. Un sistem prezidențial nu va îndepărta Turcia de democrație, ci va vindeca rănile trecutului, devenind mai rezistenți în fața viitoarelor provocări”, conchide el.

Și jurnalistul Ozan Ceyhun consideră că votul cetățenilor exprimă dorința de a avea o constituție „mai democratică”.

„Ca în cazul Brexitului, rezultatul a fost determinat doar de decizia poporului. Ca urmare, constituțiile regimurilor din 1960 și 1980 au fost eliminate. Actuala Constituție anti-democratică a Turciei, care a fost impusă de prin puciul din 1980 a fost înlocuită, pentru prima dată, de una aleasă prin votul popular. Data de 16 aprilie marchează o schimbare esențială în istoria Republicii. Cetățenii turci și-au decis propriul viitor, printr-un referendum la care rata de participare a fost foarte mare. Aproape 25 de milioane de persoane și-au exprimat opțiunea în favoarea modificării Constituției. Pentru prima dată în istoria Turciei, tutela miilitară a fost îndepărtată complet. După ce, zeci de ani, a suferit din cauza tutelei militare, politica civilă a depășit toți factorii restrictivi. Toate aceste evenimente au devenit un exemplu pentru democrația din întreaga lume”, susține Ozan Ceyhun, într-un comentariu pentru Daily Sabah. 

El răspunde vocilor din Uniunea Europeană care au pus rezultatul referendumului într-o lumină negativă.

„Turcia și-a ales calea. Mulțumită noii Constituții, va deveni mai socială, mai democratică și mai puternică (...). Declarațiile care vin de la Bruxelles sau din orice altă capitală a UE nu interesează Turcia. Nimic nu s-a schimbat în agenda Turciei privind Uniunea Europeană. Turcia nu a deviat de la strategia privind aderarea. Dacă anumite grupuri europene nu sunt aliate Turciei este doar din cauză că suntem un stat musulman (...). Turcia este o țară europeană. UE nu deține monopolul asupra Europei. Nimeni nu poate marginaliza Turcia. Cei care doresc să excludă Turcia pentru că este o țară musulmană folosesc ca argument că UE este <<o ligă a creștinismului>>, astfel că vor submina poziția Uniunii Europene în lume. Din acest motiv, observațiile unor membri ai Parlamentului European și a purtătorilor de cuvânt ai UE privind aderarea Turciei la blocul comunitar sunt absurde. Turcia și UE sunt entități independente. În timp ce își va dezvolta relațiile cu alte țări, între care SUA, Anglia, Rusia și China, cei care amenință Turcia trebuie să vadă că sunt blocați în lumea veche și incapabili să asigure pacea în noua ordine mondială”, conchide el.

Comentarii

  • "Ataturk" a fost un criminal ordinar ! ...vinovat în primul rând de genocidul statului turk împotriva creștinilor armeni - 1,8 milioane de victime, copii, femei, bărbați ! - în 1915, ...

    19 aprilie 2017 1:40

    ...și apoi de ETHNIC CLEANSING în cazul grecilor din Asia Mică - 3 milioane de persoane - în 1923 ! O slugă masonă ! ...faptul că i-a obligat prin lege pe turcii lui să renunțe la costumația tradițională asiatico-musulmană, că a schimbat scrierea arabă de până atunci cu scrierea cu caractere latine, și că a scos islamismul din prim-planul societății nu-l transformă într-un democrat, cum încearcă Masoneria parșivă să ne convingă din 1923 încoace ! Criminal a fost CRIMINAL RĂMÂNE !

    raspunde comentariului
  • Gigel

    18 aprilie 2017 23:50

    Turcii au votat cu drag pentru saracirea tarii lor. O sa ii mai santajeze putin pe nemți sa le dea bani dar incet le taie Merkel fondurile si sa vezi atunci. Nu e vorba de democratie alegeri si prostii ci de posibilitatea Turciei in noua conjuncura care si-o construieste de a asigura un nivel decent de trai. Clar nu mai are imperiul RO BG sunt mulse de UE si rusi Siria e praf, arabii sunt f puturosi . Pana una alta au inceput sa fuga turcii din tara ca romanii, o sa ramana si el cu pupatorii de moaste musulmane,asistati sociali si altele. Cine are chef de treaba fuge

    raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design