Parlamentul turc a examinat sâmbătă o reformă a Constituţiei care întărește prerogativele președintelui Erdogan, și așa autoritariste. Seara, în centrul Istanbulului a fost comis un dublu atentat soldat cu moartea a 30 de poliţişti şi 7 civili. Ieri, în Turcia a fost zi de doliu naţional.
Șeful statului turc vrea reformarea Constituţiei, fără să dispună de majoritatea parlamentară necesară. Parlamentul de la Ankara a examinat o reformă constituţională dorită de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, presat să-şi întărească prerogativele după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie.
Dominând scena politică locală după 2003, Erdogan a făcut o prioritate din trecerea la un sistem prezidenţial. Partidul său al Justiţiei şi Dezvoltării (PKK, islamo-conservator) nu dispune de majoritatea necesară, având 317 deputaţi din numărul de 367 necesar, pentru adoptarea amendamentelor prin votul Parlamentului.
A obţinut însă susţinerea partidului naţionalist (MHP, extrema dreaptă, 40 de deputaţi) pentru convocarea unui referendum în primăvara anului 2017. Devlet Bahceli, şeful ultranaţionaliştilor, cunoscut pentru acuzele aduse lui Erdogan, a revenit la sentimente mai bune, având în vedere că se afirmă ca cel mai ardent susţinător al preşedintelui, pe care îl prezintă azi ca pe un gaj al stabilităţii.
Primul preşedinte turc ales prin vot universal în august 2014, după ce a fost 11 ani premier, Recep Tayyip Erdogan vrea legiferarea faptului, în prezent, este cel care conduce Executivul şi nu premierul, cum prevede Constituţia în vigoare.
Până acum, Turcia era o republică parlamentară, rolul preşedintelui fiind, în principiu, pur onorifică. Or, reforma inversează tendinţa. Preşedintele va guverna prin decret, va numi înaltul comandament militar, şeful serviciilor secrete, rectorii universităţilor, unii înalţi funcţionari şi magistraţi. Parlamentul va deveni o cameră de înregistrare, funcţia premierului va fi suprimată şi vor fi numiţi doi vicepreşedinţi.
Marşul forţat al preşedintelui Erdogan spre un referendum pentru extinderea puterilor sale este însoţit de o severă represiune a opoziţiei, care agravează polarizarea în interiorul ţării şi tensiunile cu Europa. După tentativa de lovitură de stat din 15 iulie, autorităţile turce au lansat vaste epurări care, depăşind vânarea presupuşilor pucişti, au lovit şi principalul partid pro-kurd din ţară (HDP), co-preşedinţii fiind încarceraţi. După puci, preşedintele Erdogan a declarat starea de urgenţă şi semnează decrete care permit prelungirea arestării la 30 de zile.
ONU denunţă folosirea torturii şi altor rele tratamente după puci şi avertizează asupra creării unui „climat propice torturii“ prin „legi şi decrete introduse recent“.
Cel puţin 38 de morţi la Istanbul
Turcia a fost ieri în doliu după dublul atentat comis în centrul oraşului Istanbul, sâmbătă seară, care a făcut cel puţin 38 de morţi, majoritatea poliţişti. Atentat care poartă marca rebelilor kurzi, potrivit autorităţilor turce. O maşină-capcană a vizat un autocar de transport al forţelor speciale antitero în apropierea stadionului echipei de fotbal Beşiktaş, pe malul Bosforului şi un kamikaze s-a detonat un minut mai târziu în mijlocul unui grup de poliţişti într-un parc din vecinătate.
Deflagraţiile s-au produs după plecarea suporterilor care asistaseră la meciul dintre Beşiktaş şi Bursaspor. Dublul atentat a lovit un cartier turistic, foarte frecventat din Istanbul, situat între emblematica Piaţă Taksim şi vechiul palat Dolmabahce, unde se află sediul stambuliot al premierului Soylu.
După explozii, autorităţile au blocat imediat accesul în cartierul stadionului, zeci de poliţişti înarmaţi au împiedicat trecerea pietonilor şi un elicopter survola zona. De asemenea, autorităţile au interzis turcilor să difuzeze imagini legate de atentat, măsură luată după fiecare atentat. Au fost arestate 13 persoane în legătură cu atentatul.
Premierul Binali Yildirim a ordonat punerea drapelelor în bernă, iar preşedintele Erdogan a amânat o vizită prevăzută în Kazakhstan. Ambii oficiali au asistat duminică dimineaţă la o ceremonie de adio în onoarea poliţiştilor ucişi. Atentatul nu a fost revendicat, dar ministrul de Interne, Suleiman Soylu, şi vicepremierul Numan Kurtulmus au afirmat că primele elemente ale anchetei duc în direcţia separatiştilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Istanbul şi alte oraşe turce au fost lovite în acest an de o serie de atentate revendicate de mişcarea separatistă kurdă şi de altele atribuite grupului terorist ISIS
