Disensiunile între UE şi SUA par să se fi adâncit după reuniunile NATO şi G7, pe fondul dezacordurilor constatate în privinţa relaţiilor comerciale, bugetelor militare, combaterii terorismului şi contracarării efectelor încălzirii climei, informează marți Mediafax.
La summitul G7, Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Japonia şi Canada au reiterat "angajamentul puternic" în sensul aplicării rapide a măsurilor pentru combaterea încălzirii climatice stabilite prin Acordul de la Paris. Însă preşedintele SUA, Donald Trump, a refuzat să asume această responsabilitate.
Pe fondul disensiunilor, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a semnalat că Uniunea Europeană nu se mai poate baza pe Statele Unite, astfel că trebuie să îşi construiască propriul viitor. "Vremurile în care ne puteam baza în totalitate unii pe ceilalţi au cam trecut", a declarat Angela Merkel, referindu-se la relaţiile cu SUA şi Marea Britanie.
Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, a lansat o serie de critici faţă de preşedintele american, susţinând că acţiunile lui Donald Trump au diminuat puterea Occidentului, acuzând Administraţia SUA că "s-a poziţionat împotriva intereselor Uniunii Europene".
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, vrea consolidarea unităţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, a anunţat Executivul UE, subliniind, după ce cancelarul german Angela Merkel a criticat SUA şi Marea Britanie, că Europa va avea propriul parcurs, dar va manifesta deschidere în relaţia transatlantică. "Jean-Claude Juncker este favorabil construirii punctelor de legătură, Comisia Europeană pe care o conduce va lucra pentru unitatea celor 27 de state membre", a declarat luni după-amiază, la Bruxelles, Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului UE, pledând pentru aprofundarea integrării europene în domenii precum comerţul, apărarea şi securitatea. "Uniunea Europeană va trebui să asume responsabilitatea propriului destin, dar va rămâne deschisă la nivel mondial şi mereu dispusă angajamentelor. Relaţiile transatlantice vor continua să fie esenţiale pentru siguranţa şi prosperitatea la nivel global. Vom continua în direcţia menţinerii unui nivel bun în relaţiile transatlantice", a adăugat Margaritis Schinas, potrivit publicaţiei italiene Quotidiano.net, precizând că întrevederea pe care Jean-Claude Juncker a avut-o în urmă cu câteva zile cu Donald Trump, preşedintele SUA, a fost "amicală şi constructivă".
Probleme în relaţiile comerciale şi disensiuni privind bugetele militare
Potrivit Der Spiegel, în cursul întrevederii pe care a avut-o cu liderii UE, Donald Trump a criticat practici comerciale, afirmând că "germanii sunt răi" în materie de exporturi şi avertizând că va limita importurile de autovehicule germane în SUA. Ajuns la Washington, Trump a transmis marţi: "Avem un deficit comercial masiv în relaţia cu Germania, plus că ei plătesc mai puţin decât ar trebui pentru NATO şi în domeniul militar. Foarte rău pentru SUA. Aceste lucruri se vor schimba".
În declaraţiile făcute la summitul NATO de la Bruxelles, Donald Trump a reluat ideea aducerii bugetelor militare la nivelul de 2% din PIB, preşedintele american afirmând că "23 dintre cele 28 de state membre NATO încă nu plătesc cât ar trebui pentru apărare". Surse diplomatice de la Berlin au transmis că Germania va suplimenta bugetul pentru apărare, dar nu pe termen scurt, iar ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, a catalogat, într-un interviu acordat DPA, drept "absurd" obiectivul stabilit de Donald Trump.
În comunicatul difuzat după summitul de la Bruxelles, Alianţa Nord-Atlantică a transmis: "Liderii NATO au fost convenit să facă eforturi suplimentare pentru a asigura o asumare mai corectă a sarcinilor pentru apărare. S-a decis elaborarea unor planuri anuale la nivel naţional, prin care aliaţii vor explica modul în care intenţionează să atingă angajamentele de investiţii făcute împreună în anul 2014".
Donald Trump a cerut cu insistenţă Germaniei să suplimenteze bugetul militar, însă, în februarie, cancelarul Angela Merkel a replicat că Statele Unite au putere datorită Alianţei Nord-Atlantice. "Eu cred că puterea Statelor Unite creşte şi datorită Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa Nord-Atlantică este importantă şi pentru Statele Unite", a afirmat Angela Merkel. Referindu-se la insistenţele în sensul suplimentării bugetului pentru apărare până la nivelul de 2% din PIB, Angela Merkel amintea în februarie că Berlinul a sporit treptat cheltuielile pentru apărare, precizând că ţinta de 2% din PIB va fi atinsă în 2024. În schimb, Germania, Franţa şi alte naţiuni europene au demarat planuri pentru crearea unor structuri comune de apărare la nivelul Uniunii Europene, situaţie percepută ca fiind o încercare de a rivaliza cu NATO.
Donald Trump pare să evite angajamentul apărării colective în cadrul NATO
Deşi a cerut suplimentarea bugetelor militare, Donald Trump a evitat să asume angajamentul clar de respectare a Articolului 5 al Tratatului NATO, privind apărarea colectivă. Pe fondul semnelor de întrebare, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a transmis ulterior că Donald Trump menţine "deplin angajamentul" în favoarea Articolului 5, calificând drept "prostuţe" solicitările de a oferi asigurări explicite în acest sens.
