Regimul dictatorului Kim Jong-il a fost marcat de numeroase încălcări ale drepturilor omului, de anunţarea celor două programe nucleare şi de conflictele repetate cu Coreea de Sud.
În 1994, la scurt timp după ce a preluat puterea din mâinile tatălui său, Kim Il-sung, noul dictator s-a confruntat cu moartea, din cauza foametei, a aproape două milioane de oameni, din cauza reformelor economice proaste şi a recoltelor slabe, conform BBC News.
Regimul lui a fost aspru criticat pentru nerespectarea drepturilor omului şi a fost izolat pe plan internaţional, din cauză că sprijinea armele nucleare.
În urmă cu numai o lună, organizaţia Amnesty International cerea Coreei de Nord să desfiinţeze lagărul Yodok, unde sunt ţinuţi prizonierii politici şi famiiliile lor. Acolo se estimează că sunt ţinuţi aproximativ 50.000 bărbaţi, femei şi copii. Prizonierii sunt ţinuţi în lagăr fără să fie judecaţi înainte, sunt torturaţi, forţaţi să muncească, trăiesc în condiţii mizere şi sunt înfometaţi sistematic, conform raportului Amnesty.
De asemenea, la sfârşitul lui noiembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a exprimat regretul că regimul de la Phenian nu a reuşit să implementeze măsurile propuse de ONU şi alte organisme internaţionale şi a cerut autorităţilor nord-coreene să oprească abuzurile asupra oamenilor. Totuşi, Coreea de Nord a respins cererea, motivând că este vorba doar de chestiuni politice, conform msnbc.com.
Cu Kim Jong-il la conducerea ţării, bugetul ţării a fost redirecţionat către armată, iar, în 2006, Coreea de Nord a testat primele arme nucleare. A urmat de încă un test, trei ani mai târziu.
Nici relaţiile cu Coreea de Sud nu sunt prea bune, după ce, în martie 2010, o navă sud-coreeană a fost scufundată de o torpilă nord-coreeană, iar, în noiembrie 2010, armata regimului de la Phenian a bombardat o insulă a regimului de la Seul. 50 de sud-coreeni au murit în urma acestor incidente.
Totuşi, ulterior, cele două ţări şi-au reluat relaţiile, la presiunile Chinei şi Statelor Unite.
În 1945, Coreea este divizată în două, după ce japonezii se retrag, iar sovieticii pătrund prin nord, iar americanii, prin sud. În 1948, se formează Republica Democratică Coreea (în nord, cu capitala la Phenian) şi Republica Coreea (în sud, cu capitala la Seul). Între 1950 şi 1953, coreenii sunt în război, care a făcut aproape patru milioane de victime, morţi şi răniţi. În 1991, cele două Corei sunt admise în ONU.
În ciuda acordului de reconciliere, non-agresiune şi recunoaştere, conflictele continuă. În septembrie 1996, 24 de agenţi nord-coreeni şi patru sud-coreeni sunt ucişi în cursul unei tentative de infiltrare a unui submarin de mici dimensiuni în Coreea de Sud. În decembrie 1997, se poartă primele negocieri între Nord şi Sud, la Geneva. În 2000, cei doi lideri de stat semnează un acord care prevede reunificarea.
Cu toate astea, în 2002, cel puţin 30 de nord-coreeni au fost ucişi şi patru sud-coreeni au fost omorâţi, în urma unei confruntări navale. Un an mai târziu, Phenianul se retrage din Tratatul de neproliferare nucleară.
Reacţiile pe plan internaţional
“Din perspectiva securităţii naţionale, este important să ne pregătim pentru evenimente neprevăzute”, a punctat ministrul de Finanţe al Japoniei, Jun Azumi, conform BBC News.
“Preşedintele a fost anunţat, ţinem o legătură strânsă cu aliaţii noştri din Coreea de Sud şi Japonia. Ne menţinem angajamentul pentru stabilitatea Peninsulei, pentru libertatea şi securitatea aliaţilor noştri, a arătat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.
“Ar putea fi un punct de cotitură pentru Coreea de Nord. Sperăm ca noii lideri să ţină cont că implicarea în comunitatea internaţională oferă cele mai mari şanse de a îmbunătăţi vieţile nord-coreenilor obişnuiţi”, a explicat şi secretarul de externe al Marii Britanii, William Hague.
“Sperăm ca evenimentele neprevăzute să să nu afecteze pacea şi stabilitatea în Peninsula Coreeană. Am primit ordine să comunicăm orice informaţii către Coreea de Sud, Statele Unite şi China şi luăm toate măsurile necesare pentru a întâmpina neprevăzutul”, a arătat şeful cabinetului secretar de stat japonez, Osamu Fujimura.
Kim Jong-il îşi desemnase succesorul, pe fiul său, Kim Jong-un, în urmă cu un an.
