Comisia Europeană: România nu și-a îndeplinit obligațiile în domeniile piața unică digitală, mediu, mobilitate și transporturi

de Mihai Diac , 04 octombrie 2017 - stire actualizata la ora 20:23, 04 octombrie 2017
Foto: Arhivă

În cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cele referitoare la România includ două scrisori de punere în întârziere și trei avize motivate în următoarele domenii: piața unică digitală, mediu, mobilitate și transporturi, a anunțat, miercuri, Comisia Europeană (CE), informează Agerpres.

Prima scrisoare de punere în întârziere se referă la analizarea regulată a piețelor de telecomunicații relevante. Autoritățile naționale de reglementare trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale piețelor de telecomunicații care fac obiectul reglementării UE, în temeiul cadrului juridic actual (Directiva 2002/21), și să notifice Comisiei Europene măsurile corespunzătoare.

Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România, Slovenia și Spania nu au informat CE în legătură cu analizele lor în acest sens. Prin urmare, forul comunitar a decis, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, să solicite acestor șapte țări să efectueze, fără întârziere, analizele necesare ale piețelor de telecomunicații relevante, și să informeze Comisia în intervalul de timp stabilit de legislația UE. Pentru toate cele șapte cazuri, întârzierile depășesc cu mult o perioadă de cinci ani. Cele șapte state membre vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

A doua scrisoare de punere în întârziere privește adoptarea de hărți acustice și de planuri de acțiune pentru zgomotul ambiental. România, Cipru, Germania și Slovenia trebuie să respecte dispozițiile esențiale ale Directivei privind zgomotul (Directiva 2002/49), potrivit solicitării transmise de Comisia Europeană miercuri. Acestea prevăd obligația statelor membre de a adopta hărți acustice care să prezinte expunerea la zgomot în aglomerații urbane mai mari, precum și de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale și în preajma aeroporturilor mari.

Aceste hărți servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acțiune privind zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar și aeroportuar, deoarece acesta este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică.

Cipru și România nu au adoptat încă toate hărțile acustice și planurile de acțiune în materie de zgomot pentru aglomerațiile urbane și pentru drumurile principale, iar în cazul României, deficiența vizează și principalele căi ferate situate în afara aglomerațiilor. Prin urmare, CE a decis să trimită Ciprului și României o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să îndeplinească, în termen de două luni, obligațiile principale prevăzute de Directiva privind zgomotul.

Primul aviz motivat anunțat de Comisia Europeană se referă la transpunerea normelor privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi. Potrivit solicitării transmise de forul comunitar miercuri, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Lituania, Malta, Polonia, România și Suedia trebuie să transpună integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94). Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scară largă a infrastructurii pentru combustibili alternativi în Europa.

Acest lucru este esențial pentru a reduce dependența de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului și, prin urmare, pentru a consolida poziția de lider a Europei în combaterea schimbărilor climatice. Directiva stabilește cerințe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și de puncte de realimentare cu gaze naturale și hidrogen.

Directiva trebuia să fie pusă în aplicare până la data de 18 noiembrie 2016, cel târziu. Cu toate acestea, statele membre menționate au comunicat doar parțial Comisiei măsurile de transpunere a directivei în legislația națională. Cele nouă state membre au la dispoziție două luni pentru a notifica CE măsurile respective; în caz contrar, forul comunitar poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.

Al doilea aviz motivat privește transpunerea normelor referitoare la pungile din plastic subțiri utilizate pentru transport. Miercuri, Comisia a solicitat României și Croației să finalizeze transpunerea legislației UE în materie de deșeuri în legislația lor națională (respectiv, a Directivei (UE) 2015/720 privind pungile de plastic).

În vederea soluționării problemelor legate de risipirea resurselor și abandonarea deșeurilor, statele membre trebuiau să adopte, până la 27 noiembrie 2016, măsuri pentru a reduce consumul de pungi din plastic subțiri pentru transport, conform dispozițiilor Directivei pe această temă. Normele prevăd obligația statelor membre de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preț pentru pungile în cauză și/sau prin introducerea unor obiective naționale de reducere.

Guvernele naționale au la dispoziție o serie de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord. Printre acestea se numără instrumente economice, cum ar fi taxele sau redevențele. O altă opțiune este introducerea unor obiective naționale de reducere: astfel, statele membre trebuie să se asigure că nu se consumă mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an, până la sfârșitul anului 2019. Până la sfârșitul anului 2025, acest număr trebuie redus până la maximum 40 de pungi de persoană. Ambele obiective pot fi atinse fie prin măsuri obligatorii, fie prin acorduri cu sectoarele economice. Este, de asemenea, posibil să se interzică pungile din plastic, cu condiția ca aceste interdicții să nu depășească limitele stabilite de directivă pentru a menține libera circulație a mărfurilor în interiorul pieței unice europene.

Comisia verifică cu prioritate dacă statele membre și-au îndeplinit obligația de a transpune directiva. În acest context, ea a transmis un aviz motivat Croației și României pentru neîndeplinirea obligației de a notifica măsurile luate. Cele două state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde la avizul motivat. În absența unui răspuns satisfăcător în acest interval, CE poate trimite statele membre respective în fața Curții de Justiție a UE.

Al treilea aviz motivat legat de măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină. Miercuri, România a primit un aviz motivat pentru neîndeplinirea obligației de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului (Directiva 2014/99). Directiva reprezintă un instrument esențial pentru protejarea sănătății umane și a mediului prin limitarea emisiilor de compuși organici volatili din benzină în atmosferă.

Statele membre trebuiau să transpună o modificare a directivei respective până la data de 13 martie 2016. România nu a notificat până în prezent instrumentele juridice care transpun în legislația națională dispozițiile privind testarea sistemelor de recuperare a vaporilor de benzină. Prin urmare, Comisia a trimis un aviz motivat, iar autoritățile române au la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns satisfăcător în acest termen, Comisia poate trimite România în fața Curții de Justiție a UE.

Comentarii

  • putin spus

    04 octombrie 2017 22:35

    ard oamenii ca sobolonaii, nici macar avizele de securitate la incendiu nu le-am indeplinit

    raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design