Scandal de stat între Berlin şi Ankara. Preşedintele Turciei cere autorităților germane condamnarea umoristului care l-a ridiculizat la televiziunea publică, iar cancelarul Angela Merkel este criticată pentru că nu respinge cererile liderului turc.
Pe preşedintele turc îl deranjează toţi cei care îndrăznesc să-l critice şi vrea pedepsirea „vinovaţilor”, aşa cum procedează la el acasă. În Turcia, ziariştii sunt judecaţi pentru delict de opinie şi ziarele sunt confiscate, iar generalii sunt închişi sub acuzaţia de complot. Ultimul „vinovat” este un umorist german, Jan Bohmermann care a încălcat voit linia roşie cu un „poem” ce îl califică pe Erdogan drept pedofil şi zoofil. Pentru pedepsirea săptămânalului francez Charlie Hebdo care l-a satirizat pe profetul Mahomed, teroriştii Statului Islamic au folosit kalaşnikovul.
O sancţiune sângeroasă şi letală a dreptului la liberă exprimare. Pentru acelaşi delict, Erdogan cere şi este hotărât să obţină condamnarea lui Bohmermann. Dacă cancelarul Angela Merkel autorizează urmărirea penală a comicului german, ea va renunţa în ochii opiniei publice la una din valorile cele mai importante ale democraţiei – libertatea de expresie. Pentru a cîştiga timp, aceasta a promis „examinarea cu atenţie” a dosarului, dar rămâne prudentă în declaraţii pentru a nu deranja Ankara.
Situaţia este deja interpretată ca o dovadă de slăbiciune. Opoziţia, dar şi aliaţii săi social-democraţi îi reproşează că s-a pus într-o situaţie de dependenţă. „Avem impresia că Merkel este victima unui şantaj”, critica Ralf Stegner, vice-preşedinte al Partidului social-democrat (SPD), iar Simone Peter, preşedinte al Partidului ecologist (opoziţie) denunţa că „nu este posibil ca ţări străine să poată judeca modul în care interpretăm libertatea de expresie”.
Niciodată de la intrarea în funcţie a noului guvern, în decembrie 2013, SPD nu a dezavuat public o decizie luată de cancelar. Dar, s-a întâmplat acum. De o săptămână, Turcia a depus un recurs şi rămânea guvernului sarcina de a tranşa afacerea. Vineri, Angela Merkel a decis autorizarea continuării procedurii penale contra lui Jan Bohmermann şi sentimentul general în Germania este că a cedat în faţa lui Erdogan, partener important pentru gestionarea afluxului de refugiaţi. Fapt cu totul neobişnuit, ministrul de Externe, Frank-Walter Steinmeier şi cel al Justiţiei, Heiko Maas, ambii social-democraţi, au declarat că SPD este contra acestei decizii, amintind că libertatea presei şi artei este protejată prin Constituţie.
Şantajul
Erdogan s-a supărat şi pe Parlamentul European
Într-un discurs pronunţat marţi la Ankara a denunţat un raport „provocator” al Parlamentului European şi a declarat că „Uniunea Europeană are mai multă nevoie de Turcia în timp ce Turcia nu are nevoie de Uniunea Europeană”.
„Într-un moment în care relaţiile noastre cu UE sunt într-o fază pozitivă în ce priveşte migranţii, deschiderea unor capitole de aderare la UE sau exceptarea vizelor, publicarea unui raport ca acesta este provocator“ estima preşedintele turc. În raportul lor, deputaţii europeni deplâng în special „regresul” în ce priveşte „independenţa puterii judiciare, libertatea de reuniune, libertatea de expresie şi respectarea drepturilor omului şi a statului de drept”.
Iritat, Erdogan a ţinut să precizeze că „trei milioane de persoane sunt în grija Turciei pentru a nu deranja europenii (…) Se spune ceva despre acest subiect în raport? Nimic”. Se ştie că Ankara şi UE au încheiat la 18 martie un acord controversat pentru stoparea afluxului de migranţi de pe coastele turce spre insulele Greciei, acord care prevede retrimiterea în Turcia a migranţilor sosiţi în mod clandestin pe insulele greceşti.
„Bunăvoinţa” Ankarei costă UE şase miliarde euro. Şeful guvernului turc, Ahmet Davutoglu a avertizat că Turcia nu va respecta acordul dacă europenii nu îşi ţin promisiunea de a excepta de vize cetăţenii turci până la sfârşitul lunii iunie.
Poliţia turcă a arestat 140 de persoane suspectate că au relaţii cu reţeaua imamului Fethullah Gulen, fost aliat al lui Erdogan, devenit inamicul numărul 1 al preşedintelui turc, care îl acuză de conspiraţie împotriva sa.
