Un grup de bucătari-şefi internaţionali aflați în Rio de Janeiro au decis să lanseze o inițiativă menită să combată foametea, astfel că au gătit mai mulă mâncare decât era necesară, pe care au donat-o brazilienilor săraci, informează independent.co.uk, citat de Mediafax.
Ediţia a 31-a a Jocurilor Olimpice de vară de la Rio de Janeiro a întâmpinat valuri de critici, deoarece ţara se află în mijlocul unei crize economice majore. În ciuda acestui aspect, Satul Olimpic şi 11.000 de competitori încearcă să ajute, oferind mâncare oamenilor înfometaţi.
Lansată de bucătarii-şefi Massimo Bottura, din Italia, şi David Hertz, din Brazilia, RefettoRio Gastromotiva are ca scop producerea a aproximativ 5.000 de mese, folosind numai ingrediente care ar ajunge la gunoi.
„RefettoRio Gastromotiva va lucra numai cu ingrediente care sunt pe cale de a fi irosite…precum fructe şi legume care au un aspect mai urât sau iaurturi care mai au termen de valabilitate maximum 2 zile. Vrem să luptăm împotriva foametei şi să oferim acces la mâncare de calitate”, a declarat Hertz pentru Reuters.
Gastromotiva va continua de-a lungul Jocurilor Olimpice şi Paralimpice, după care va funcţiona ca o „afacere socială”, potrivit lui Hertz. Afacerea va oferi, de asemenea, consiliere vocaţională pentru aspiranţii în domeniul gastronomiei, inclusiv pentru bucătari, brutari şi ospătari.
Bottura a avut ca inspiraţie pentru Gastromotiva o iniţiativă din 2015, numită Refetterio Ambrosiano, care a adus împreună 65 de bucătari, pentru a găti meniuri din ingredientele donate anul trecut în cadrul Expo Milano.
În timp ce jocurile olimpice continuă şi atleţii îşi adună medaliie, protestele masive ale cetăţenilor sunt ignorate de guvernul ţării. Poliţia a fost criticată pentru răspunsul ei faţă de protestatari: au aruncat canistre cu gaz şi şi-au „dezlănţuit” bastoanele, în timp ce rezidenţii se plângeau de preţurile imense care vin odată cu JO.
La începutul jocurilor, un grup numit Comitê Popular Rio a organizat un protest intitulat „The Exclusion Games/ Jocurile Excluderii”, care evidenţia costurile extinse pe fondul recesiunii, conflictelor politice şi crizelor în sănătatea publică.’
