În ultimele 72 de ore ale mandatului, Barack Obama a luat una dintre cele mai controversate decizii: i-a redus pedeapsa lui Chelsea Manning, care a dezvăluit WikiLeaks documente secrete, pe când se afla la datorie, în Irak, punând în pericol ofițeri și diplomați.
Pe vremea când contribuia din plin la dezvăluirile WikiLeaks, Chelsea era Bradley, un tânăr specialist al US Army. Avocatul său a insistat la proces că tulburările hormonale și de identitate l-au determinat să trădeze jurământul depus. Condamnată la 35 de ani de închisoare în august 2013, Chelsea (29 de ani), acum o blondă cu înfățișare inocentă, va fi liberă în urma intervenției președintelui Obama, care a scurtat pedepsele a 209 condamnați și a grațiat alți 64, cu ocazia încheierii mandatului. Chelsea Elizabeth Manning va părăsi Fort Leavenworth, Kansas, la 17 mai.e vremea când contribuia din plin la dezvăluirile WikiLeaks, Chelsea era Bradley, un tânăr specialist al US Army. Avocatul său a insistat la proces că tulburările hormonale și de identitate l-au determinat să trădeze jurământul depus.
Impresionat de „genul“ cazului Manning
În total, în timpul mandatelor, Obama a scurtat pedepsele a 1.385 de condamnați și a aministiat alți 212. Însă decizia lui Obama în legătură cu Chelsea/Brad-ley a fost cu atât mai neașteptată, cu cât președintele pornise un adevărat război împotriva celor ce „scur-geau” informații strategice, guvernamentale, socotindu-le o trădare majoră.
Bradley Manning servise WikiLeaks cu vreo 700.000 de documente militare și diplomatice clasificate, foarte sensibile. De exemplu, dezvăluirea unui document al Departamentului de Stat către guvernanți tunisieni a dus la izbucnirea Primăverii Arabe. Atât democrați, cât și republicani, au criticat decizia lui Obama de a ierta trădători. Se pare că Obama s-a lăsat impresionat de apelurile Amnesty International în privința cazului ieșit din comun al lui Bradley/Chelsea Manning. Acesta, deși a intrat într-un proces de schimbare de sex în timpul executării pedepsei, se află într-o închisoare de bărbați. Fiind supus/(ă) la multe presiuni și ironii din partea celorlalți deținuți, a încercat să se sinucidă de două ori.
Senatorul John McCain, președintele Comitetului Armatei, a apreciat că Manning va rămâne dezonorat pe viață, dar trebuia lăsat să-și execute și pedeapsa cu închisoarea. Eliberarea acestuia încurajează faptele de spionaj în interiorul armatei și subminează disciplina militară.
Urmează Julian Assange? Se pregătește Snowden?
Casa Albă a anunțat că vor urma alte amnistii și comutări de pedeapsă ce vor fi numite joi. Acum, toată lumea este îngrijorată că Obama va face ceva răsunător, cum ar fi „iertarea” lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, cetățean australian, pe care SUA îl vrea judecat în tribunalele americane. Din 2012, Assange este refugiat la Ambasada Ecuadorului din Londra, de unde încearcă să anuleze mandatul de extrădare în Suedia, unde are un dosar pentru viol. Săptămâna trecută, Assange, care invocă teama că Suedia l-ar preda americanilor, a scris pe Twitter că ar fi de acord și cu extrădarea sa în SUA, dacă Obama i-ar oferi clemență lui Manning. Numai că în cazul lui Assange, lui Obama îi va fi greu din punct de vedere juridic să-i acorde iertarea, din moment ce n-a fost condamnat încă. Iar democrații greu ar înghiți o asemenea „clemență” celui pe mâna căruia a pierdut alegerile Hillary Clinton, în urma scandalului e-mail-urilor personale.
Edward Snowden, fost specialist al NSA, care acum se află în azil în Rusia, spera și el la o grațiere. Mai ales că el este cetățean american. Numai că secretarul de presă de la Casa Albă, Josh Earnest, a ținut să diferențieze cazurile, subliniind că Snowden a fugit în brațele inamicului, diferența dintre acțiunile lui Manning și ale lui Snowden, precum și dintre motivele acestora, acordă grade total diferite de gravitate. „Dezvăluirile făcute de Snowden sunt de departe mult mai serioase, mai periculoase, decât cele ale lui Manning”, a precizat Earnest.
Virusul STUXNET. Generalul James Cartwright, iertat
Obama l-a iertat și pe generalul de Marină în rezervă James Cartwright. Fostul vicecomandant al Statului Major al Forțelor Combinate fusese găsit vinovat că a dezvăluit ziarului ”New York Times” existența virusului Stuxnet, menit să distrugă programul nuclear iranian, în cadrul unei campanii secrete. Stuxnet a fost prima „armă digitală” folosită cu rezultate majore. Generalul Cartwright a și mințit ofițerii federali, obstrucționând ancheta.
