Scena politică europeană a fost marcată, în ultimul deceniu, de o întreagă serie de scandaluri politico-financiare care și-au spus cuvântul asupra alegerilor sau au determinat demisia unor lideri. Cel mai recent exe nefiind decât cel mai recent exemplu în acest sens.mplu în acest sens este cel al candidatului prezidențial al dreptei franceze, Francois Fillon, notează agenția France Presse , într-o cronologie publicată miercuri, potrivit Agerpres.
În 2012, președintele Germaniei, Christian Wulff, a fost nevoit să demisioneze după două luni de polemici, acuzat fiind de trafic de influență pentru că a acceptat un cadou în valoare de 700 de euro de la un producător de cinema, dar și de presiuni asupra media cu scopul de a bloca informații privind legăturile sale financiare cu un antreprenor. Wulff a fost inculpat pentru corupție pentru a fi însă achitat doi ani mai târziu.
Un audit făcut public în 2010 în Marea Britanie, la câteva luni după dezvăluiri făcute de Daily Telegraph, a relevat că între 2004 și 2009 peste jumătate dintre deputați au comis nereguli în contabilitate în valoare de peste un milion de euro, fiindu-le rambursate cheltuieli din cele mai diverse, de la adăposturi pentru rațe și cutii de chibrituri până la filme porno sau credite imobiliare inexistente. Scandalul a dus la demisia ministrului de interne laburist Jacqui Smith și a speaker-ului Camerei comunelor, Michael Martin, iar șapte parlamentari, atât conservatori cât și laburiști, au fost condamnați la închisoare.
În Italia, fostul șef al guvernului Silvio Berlusconi, care a fost premier de trei ori între 1994 și 2011, a făcut obiectul unui veritabil serial judiciar, reușind totuși să scape deocamdată cu o singură condamnare definitivă, în august 2013, într-un caz de fraudă fiscală pentru care a fost sancționat cu muncă în folosul comunității și pierderea locului în parlament.
În februarie a.c., în România, premierul Sorin Grindeanu s-a confruntat cu o vastă mișcare de contestare, după ce a încercat zadarnic să relaxeze legislația anticorupție cu scopul, potrivit manifestanților, de a-l proteja pe șeful partidului său Social-Democrat (PSD), Liviu Dragnea, vizat de un proces legat de locuri de muncă fictive. În octombrie 2015, un incendiu soldat cu 64 de morți la un club din București a stârnit un val de proteste împotriva unei clase politice corupte și a provocat demisia șefului guvernului, Victor Ponta (PSD), vizat de mai multe anchete judiciare, amintește AFP.
În Spania, din octombrie anul trecut, foști lideri ai Partidului Popular, conservator, sunt judecați în legătură cu un mecanism de comisioane și facturi false ce a funcționat între 1999 și 2005. Marcat de scandal, PP a pierdut majoritatea absolută la alegerile din decembrie 2015, la care au avut câștig de cauză două formațiuni care au denunțat corupție, Podemos (stânga radicală) și Ciudadanos (liberal). Totuși, liderul PP Mariano Rajoy a reușit să formeze un guvern minoritar în noiembrie 2016. Tot în Spania, cumnatul regelui Inaki Urdangarin a fost condamnat la 17 februarie la șase ani de închisoare într-un caz de corupție, dar decizia încă nu este definitivă, iar soția acestuia, infanta Cristina, a fost achitată.
În Belgia, prim-ministrul creștin-democrat Yves Leterme a demisionat în decembrie 2008, fiind acuzat de ingerință în deciziile justiției pentru a salva de la faliment banca Fortis, dar acuzațiile au fost ulterior ridicate și a redevenit premier, între 2009 și 2011. În Slovenia, premierul conservator Janez Jansa a fost înlăturat de la putere în parlament în februarie 2013, după câteva săptămâni de manifestații. Acuzat de luare de mită la semnarea unui contract de armament în timpul mandatului precedent (2004-2008) și de nereguli în declararea averii, Jansa a fost condamnat ulterior la doi ani de închisoare. În Republica Cehă, în iunie 2012, premierul de centru-dreapta Petr Necas a demisionat în urma unui scandal de corupție și abuz de putere implicând-o pe asistenta și amanta sa Jana Nagyova, dar ulterior parchetul a renunțat la urmărirea sa, iar Jana i-a devenit soție.
