Protecţia împotriva terorismului, chestiunea migraţiei, crearea unei armate europene, în contextul şovăielilor lui Donald Trump privind colaborarea în NATO, dar şi Brexit-ul sunt punctele principale ce vor fi discutate la Consiliul European, ce începe mâine.
Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean Claude Juncker, a declarat, în şedinţa de pregătire a Consiliului European ce are loc joi și vineri la Bruxelles, că în viziunea sa UE a reuşit să recapete controlul în privinţa migraţiei şi a refugiaţilor. „Am creat în Grecia şi Italia puncte de primire centrală la fața locului, pentru care au fost detaşaţi oficiali ai Uniunii Europene, angajați ai agențiilor și experți UE din toate statele membre. Protejarea frontierelor noastre comune externe a fost transferată în responsabilitatea tuturor“, a precizat preşedintele Comisiei Europene, la Strasbourg.
Jean Claude Juncker a menţionat că pe aceste graniţe externe sunt distribuiţi 1600 de poliţişti, în condiţiile în care frontiera europeană şi paza de coastă sunt cele mai vulnerabile. „967 de poliţişti sunt în Grecia, 402 în Italia, 168 în Bulgaria și 65 în Spania. În plus, există o rezervă de 1.500 de polițiști de frontieră gata să intervină oricând“, s-a lăudat comisarul-şef. Acesta a menţionat că, după acordul încheiat între UE şi Turcia, înspre Europa ajung cu 98% mai puțini refugiați care ajung în Grecia.
Totuşi, unul dintre punctele de discuţie de la Consiliul European va viza atitudinea Ungariei, Cehiei și Poloniei, care nu au mai primit refugiați în ultimele 12 luni sau nu au acceptat nici unul de la începutul crizei. „De aceea, nu am avut nici o soluţie decât să iniţiem procedurile de infringement. Nu e vorba de sancțiuni, ci de faptul că toţi trebuie să ne supunem deciziilor luate împreună. Solidaritatea europeană nu este o stradă cu sens unic, ci trebuie să vină din ambele părți“, a susţinut Jean Claude Juncker.
Fonduri cheltuite haotic
Preşedintele Comisiei Europene a insistat ca UE să îşi creeze o armată continentală proprie, care să fie o alternativă pentru cazul în care SUA au reţineri privind sprijinul militar în NATO, aşa cum a lăsat de înţeles de multe ori Donald Trump. „Statele Unite cheltuie deja de două ori mai mult decât toate ţările europene la un loc, în timp ce Rusia şi China şi-au mărit consistent bugetele de apărare în ultimii ani. Iar 90% dintre banii pe care îi investim în apărare, cercetare şi tehnologie în Europa sunt cheltuiţi fără nici o coordonare. Din această cauză suntem ineficienţi“, a precizat Jean Claude Juncker. Comisarul şef a precizat că Fondul European de Apărare, pe care Comisia Europeană l-a propus la începutul lunii, ar urma să aibă tocmai acest scop de coordonare.
„Am alocat 590 de milioane de euro pentru a susţine apărarea, până în 2020, şi am propus alocarea a cel puţin 1,5 miliarde de euro în fiecare an pentru asta. Fondul va funcţiona şi ca o investiţie de sprijin pentru industria noastră şi o declaraţie de intenţie către cetăţenii noştri, care aşteaptă să facem mai multe pentru a-i proteja“, a menţionat preşedintele CE.
Acesta a precizat că o armată europeană nu în-seam-nă o militarizare a continentului, ci o conlucrare pentru pace și stabilitate.
Tot la reuniunea care începe mâine, Consiliul European, în formatul UE 27 fără Marea Britanie, va analiza cele mai recente evoluții în ceea ce privește negocierile desfășurate în urma notificării transmise de Regatul Unit în temeiul Articolului 50 din Tratatul UE.
Se preconizează că liderii vor adopta modalitățile procedurale pentru mutarea agențiilor UE, situate în prezent în Regatul Unit.
Refugiaţii ar putea fi trimişi în Africa de Nord
Declaraţiile lui Jean-Claude Junker au fost întâmpinate cu reţinere de unii dintre membrii Parlamentului European, în şedinţa plenară care a avut loc la Strasbourg în pregătirea lucrărilor Consiliului European. „Dorim să investim bani în armată inclusiv pentru a stimula afacerile de armament, dar nu cred că această industrie are nevoie de stimulare. Trebuie să îi urmărim în instanță pe cei care ne amenință, dar trebuie să vedem și care este motivul pentru care acești oameni se radicalizează. Trebuie să lămurim cauzele terorismului sau a migraţiei“, a precizat, în şedinţa plenară de la Strasbourg, Ska Keller, din partea Verzilor.
Cea mai agresivă poziţie a avut-o europarlamentarul ungar Krisztina Morvai, care a susţinut că prin acţiunea de infringement îndreptată împotriva ţării sale pe chestiunea migraţiei, Uniunea Europeană vrea să îngenuncheze Ungaria. „Am rezistat migraţiei de masă şi continuăm să apărăm graniţele noastre şi graniţele Europei. UE vrea să ne pedepsească dur, vrea să ne slăbească economia şi ne cere solidaritate. Vă rog să scrieţi scrisori de nemulţumire faţă de acest om ciudat, care este domnul Junker“, a precizat Krisztina Morvai, declaraţia sa fiind întâmpinată cu proteste din partea europarlamentarilor prezenţi în sală.
Europarlamentarul belgian Helga Stevens a propus ca UE să extindă cooperarea privind refugiaţii şi cu ţările din Africa de Nord. „De ce ne mulţumim doar cu acordul UE-Turcia? La urma urmei, este legal să trimiţi înapoi într-un «rai sigur».
Chiar Comisia Europeană a statuat că asta înseamnă un loc unde viaţa nu este ameninţată, unde sunt asigurate nevoile de bază. Mai sunt cu siguranţă şi alte ţări eligibile în afară de Turcia, în nordul Africii“, a precizat europarlamentarul din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.
